Adesea auzim oameni care afirmă despre comportamentul altor oameni ca fiind „toxic”, dar nu auzim vreodată ca cineva să spună „comportamentul meu este toxic”. În realitate însă majoritatea dintre noi manifestă comportamente toxice în unele momente din viața noastră.

Cum se manifestă comportamentul „toxic”

Nu toate comportamentele care deranjează o altă persoană sunt la fel de dăunătoare. Unele răni se cicatrizează ușor. De exemplu, tu și partenerul tău ați putea să spuneți lucruri care sunt nedrepte în timpul unui discuții, dar vă iertați repede unul pe altul și nu există supărări pe termen lung.

Alte comportamente duc la răni mai profunde și la efecte mai lungi. Abuzul emoțional, de exemplu, poate afecta nu numai o relație, ci poate schimba o persoană, astfel încât aceasta să ducă adevărate lupte îndelungate în viață. Ca atare, comportamentul toxic este ceva care otrăvește o relație și ar putea limita dezvoltarea celeilalte persoane.

Tipurile comune de comportament toxic

Comportamentul nostru toxic am putea să-l recunoaștem mai greu. Din acest motiv, s-ar putea să nu realizăm niciodată că prin comportamentul nostru îi putem răni pe cei din jur și chiar pe noi înșine.

Iată comportamentele toxice pe care nu le recunoaștem, dar care apar adesea în practica de terapie:

Minimizarea durerii cuiva. În loc să vă întâlniți cu o persoană în timp ce aceasta are nevoie doar de prezența dumneavoastră, îi spuneți cuvinte care dor. „Totul se întâmplă din motiv că...” sau „Acest lucru va trece și el...”. Probabil faceți acest lucru fără intenția de a-l jigni pe acel om.  

Ce ar trebui să faceți: Dați-i voie persoanei să-și împărtășească experiența, fără a încerca să-i respingeți durerea. Ascultați și fiți empatic. Poate că această persoană are nevoie de timp pentru a învăța o lecție de viață. Pentru moment, oferiți-i în schimb dragoste și grijă.

Criticând constant. Acest tipar este deosebit de comun în rândul părinților cu copii adulți. Indiferent ce face cealaltă persoană, îi veți găsi mereu un cusur - părinții lor sunt prea permisivi, hainele lor nu sunt ok, casa lor are nevoie de curățenie. Ați putea crede că îi sunteți de ajutor, dar persoana de la capătul celălalt al firului va crede că o disprețuiți.

Ce ar trebui să faceți: Înainte de a vă da cu părerea sau îndrumarea, gândiți-vă cu atenție asupra modului în care aceasta ar putea fi primită. Gândiți-vă, de exemplu, că să criticați părinții nu e întotdeauna binevenit.

Exprimarea indirectă a furiei. Conflictul provoacă incomodități. Prin urmare, vă exprimați iritarea față de cineva indirect - ceea ce adesea se numește comportament „pasiv-agresiv”. De exemplu, faceți o glumă pe seama aspectului unei persoanei, care nu este altceva decât critică voalată. Sau poate sunteți nemulțumiți de faptul că vi se cere să faceți ceva și nu prea aveți chef să faceți. Aceste comportamente sunt deosebit de dăunătoare, deoarece sunt parțial ascunse și fac dificile discuțiile și munca.

Ce să faceți: Fiți onești cu voi înșivă, cu sentimentele pe care le aveți și care au dus la un asemenea comportament. Dacă sunteți nemulțumiți de ceva și merită să spuneți ce credeți, găsiți timp și modalitate să faceți acest lucru direct și sincer.

Evitați intimitatea. Deși aveți legături emoționale cu cei din jur, sunteți tentat să căutați modalități ca relația dintre voi să nu se apropie prea mult. Veți încerca să nu vă arătați emoțiile, să căutați argumente, să faceți glume pe seama celuilalt doar să nu petreceți prea mult timp împreună. În acest proces, cealaltă persoană se va simți ignorată și confuză.

Ce ar trebui sa faceți: Să vă uitați la modele de relații pe care le-ai avut. Citiți informații despre „stilul de atașament” pentru a învăța ce metode de conexiune cu alte persoane există. De asemenea, puteți aborda această problemă în terapie.

Absența: Fiind absent tocmai în perioada în care celălalt om are nevoie de Dumneavoastră, nu-i oferiți sprijinul în momentul dificil pentru el.

Ce ar trebui să faceți: Gândiți-vă la persoanele cu care sunteți în contact și care trec printr-o perioadă dificilă. Întrebați-le cu ce le puteți ajuta. Este mult mai bine să susțineți pe cineva așa cum puteți, decât să fiți absenți, chiar dacă nu știți „ce trebuie să spuneți”.

Ascunderea problemelor. Nu împărtășiți cu cei mai apropiați de Dumneavoastră o problemă majoră pe care o aveți. De exemplu, nu vorbiți despre o problemă financiară, probleme la locul de muncă sau o dependență. S-ar putea să vă spuneți în sinea dumneavoastră că astfel protejați cealaltă persoană sau că o lăsați să își dea seama. În realitate, cealaltă persoană simte comportamentul tău secret ca o lipsă de onestitate, care este toxic pentru relații.

Ce ar trebui să faceți: Vorbiți deschis cu oamenii care au nevoie să știe cum vă simțiți. Acest lucru va fi probabil dureros la început, dar vă va scuti pe Dumneavoastră și pe ceilalți de durere pe termen lung. Probabil, astfel vă va sprijini mai mult și poate va avea și o soluție la care nu v-ați gândit.

Sunteți mereu distrat, neatent. Acest comportament poate fi deosebit de greu de identificat ca fiind toxic, deoarece este atât de pasiv. Nu există un conflict evident cu cealaltă persoană, sunteți doar preocupat de alte lucruri tot timpul. Aveți puțin timp pentru a acorda atenție celor din jurul vostru. În zilele noastre distragerea de multe ori vine atunci când primim o notificare pe telefon, fără a conștientiza că asta ne îndepărtează de relațiile noastre reale.

Ce ar trebui să faceți: Să vă concentrați atenția asupra oamenilor importanți din viața voastră. Uitați de telefonul mobil, televizor sau calculator. Pur și simplu fiți prezenți în viața celuilalt.

Dacă vă recunoașteți în oricare dintre aceste comportamente toxice, nu vă faceți griji. Nimeni nu este perfect, și faptul că puteți să vă vedeți neajunsurile este un semn bun: înseamnă că puteți face mai bine.

De fapt, dorința de a face mai bine este o distincție-cheie între a avea episoade de comportament toxic și a fi o persoană toxică. Printr-o combinație de personalitate și istorie personală, comportamentul toxic al unor persoane este atât de vast, încât prezența lor simplă pare otrăvită majorității oamenilor.

Este nevoie de onestitate pentru a vă recunoaște defectele și pentru a le accepta. Pe măsură ce faceți tentative de schimbare a comportamentului, aveți grijă să nu faceți abuz de emoțiile celor din jur. În timp ce încercați să fiți bun cu ceilalți, amintiți-vă să fiți buni, în primul rând, cu voi înșivă.