Alergiile - un semnal de alarmă pentru dezechilibrul sistemului imunitar

Strănut, rinită, mâncărimi, urticărie, palme umflate, ochi lăcrimând, respirație dificilă și șuierătoare, durere în piept... sunt doar câteva dintre cele mai cunoscute manifestări alergice. În timp ce acestea sunt reacțiile tipice ale alergiilor, puțină lume știe că implicațiile... și complicațiile... provocate de alergii pot fi mult mai subtile și grave, ajungându-se în unele cazuri la a ne pune viața în pericol. Studii clinice recente au demonstrat că reacțiile pot fi din cele mai variate, fiind asociate cu anumite boli psihice, artrită, diabet, bulimie, candidă sau obezitate. 
Alergiile reprezintă o reacție inadecvată sau exagerată a sistemului imunitar la substanțe, numite alergeni, care în mod normal, sunt inofensive și bine tolerate de majoritatea persoanelor. Celulele T ale sistemului imunitar au rolul de a ne apăra organismul de “invazia” alergenilor. Când o astfel de substanță este detectată de sistemul celular, celulele T “intră în acțiune” și încearcă să distrugă respectiva substanță, printr-o serie de reacții fiziologice. Dacă sistemul imunitar este stimulat de alergeni, anticorpii produc histamina și serotonina, acestea cauzând inflamații care dau reacții precum mâncărimi, strănut sau secreții nazale.
Reacțiile alergice pot fi provocate de anumite alimente, polen, păr de animale, venin de insecte sau praf, dar și de anumite evenimente neplăcute, stres sau factori fiziologici ca frigul sau căldura. Contactul cu alergenul provoacă, la organismele sensibilizate anterior, reacții inflamatorii locale sau sistemice care determină simptomatologia clinică a alergiei. 
Cel mai frecvent sunt afectate organele de la nivelul căii de pătrundere în organism a alergenului (așa-numitele organe țintă: pielea și mucoasele, aparatul respirator și sistemul digestiv).

Simptome

Simptomele pot fi locale sau sistemice, de intensitate și severitate variabilă, uneori chiar letale. Reacții sistemice apar și atunci când alergenele sunt introduse direct în curentul sanguin (prin injecții, perfuzii, transfuzii, mușcături de animale sau înțepături de insecte etc.). 

Simptome locale pot fi: 
- cutanate: prurit, erupții cutanate și eritem de diverse tipuri, angiodem; 
- oculare: prurit, tumefacție și eritem al pleoapelor, înroșirea conjunctivei și lacrimare; 
- oto-rino-laringologice: strănut, obstrucție nazală, rinoree apoasă, răgușeală, tuse; senzație de urechi înfundate, otalgie și diminuarea auzului (prin drenaj insuficient al tubei lui Eustachio); 
- pulmonare: jena respiratorie, tuse, wheesing, dispnee; 
- digestive: greață, vărsături, diaree, dureri abdominale.. 

Simptomele sistemice se referă la alterarea stării generale: cefalee, febră, vertij, stare de rău, precum și la simptome cardio-vasculare: hipotensiune arterială, sincopă, stop cardiorespirator.

Cauze

Cauzele exacte ale alergiilor nu se cunosc încă, fiind însă emise mai multe ipoteze despre factorii care joaca un rol important în apariția lor. Printre aceștia un rol deosebit de important îl are predispoziția genetică, fiind statistic demonstrat că majoritatea persoanelor care suferă de diverse tipuri de alergie provin din familii cu un istoric alergic. Alți factori presupuși declanșatori de alergii sunt poluarea, mama care fumează în timpul sarcinii și expunerea la fum pe perioada copilăriei, faptul de a nu fi alăptat, contactarea puținor alergii virale în copilărie, consum sărac în fructe și legume, expunerea la creme ce conțin ulei de arahide în cursul primelor 6 luni de viață.

Prevenire

Printre măsurile de prevenire recomandate se numără luarea de probiotice în timpul gravidității de către femeile ce au antecedente familiale; hrănirea bebelușului prin alăptare în primele 4 luni; întârzierea introducerii alimentelor solide și a alimentelor cu potențial alergen; creșterea aportului de Omega-6 în timpul gravidității; la cuplurile copil-mamă cu risc de alergii trebuie urmată o dietă hipoalergică pe perioada alăptării. Prezența animalelor domestice nu pare a contribui la apariția alergiilor la copii. Dimpotrivă, în cazul copiilor expuși la animale in primul an de viață, mai ales câini și pisici, riscul ar fi mai mic.

Tratament

Tratamentele clasice în cazul alergiilor sunt bazate pe medicamente antihistaminice care însă, prin reducerea cantității de histamina, nu fac decât să amelioreze simptomele cauzate de alergii. Medicina naturistă însă pune accent pe reechilibrarea sistemului imunitar hipersensibil la anumiți alergeni. 

Sursa foto: 
centrumzdravehobydleni.cz
Sursa: 

sfatulmedicului.ro

La Inceput