Imunizare ajută la limitarea răspândirii rezistenței la antibiotice. Creșterea globală a morbidității prin bacterii rezistente la antibiotice reprezintă o problemă de sănătate publică. Este mult mai dificil și mai costisitor să tratezi pacienții, decât să previi o maladie. Un tratament, adesea poate chiar eșua.
Vaccinarea oamenilor și a animalelor este o metodă eficientă de protecție împotriva infecțiilor. Mai mult, ea reduce consumul de antibiotice, reduce și previne numărul de îmbolnăviri și de decese.
Ce impact au vaccinurile existente?
Răspândirea imunizărilor în rândul populației reduce semnificativ administrarea antibioticelor și dezvoltarea rezistenței la ele. De exemplu, dacă fiecare copil din lume ar primi un vaccin împotriva infecției cu Streptococcus pneumoniae, care este responsabil de prevenirea pneumoniei, meningitei și infectării urechii medii, atunci numărul zilelor în care sunt administrate antibioticele ar scădea cu 11 milioane în fiecare an.
Vaccinurile împotriva virusurilor, cum ar fi cel antigripal, de asemenea ajută în profilaxia răspândirii rezistenței la antibiotice, deoarece oamenii deseori utilizează inconștient și inutil antibiotice în caz de infecție virală.
Care ar fi rolul vaccinurilor noi?
Descoperirea unui nou vaccin pentru prevenirea unei boli de origine bacteriană ar putea avea impact pe viitor asupra dezvoltării rezistenței la antibiotice. Antibioticele, în prezent sunt medicamente de elecție în tratamentul infecțiilor comune cum ar fi, amigdalita, faringita streptococică, împotriva cărora încă nu a fost descoperit vaccin.
În prezent, sunt necesare vaccinuri care să stopeze cele mai periculoase boli care sunt rezistente la antibiotice, cum ar fi, de exemplu, tuberculoza. Maladia capătă rezistență la mai multe tipuri de antibiotice, iar acest lucru reprezintă o problemă gravă de sănătate publică. Numai în 2015, aproximativ 480.000 de oameni din întreaga lume erau infectați de tuberculoză rezistentă la antibiotice.
Similar, noi vaccinuri ar fi necesare pentru infecția provocată de Staphylococcus aureus (ce afectează cu predilecție pielea și țesuturile moi), pentru infecția provocată de Klebsiella pneumoniae (agentul patogen al pneumoniei și infecțiilor căilor urinare), pentru infecția provocată de Clostridium difficile (agentul patogen al unor boli diareice) și pentru mulți alți agenți patogeni care provoacă boli tot mai dificil de tratat.
De la descoperirea până la adaptarea noilor vaccinuri pentru utilizare în masă este o cale destul de lungă și complexă. Comunitatea științifică are nevoie să proritizeze care vaccinuri noi anume ar avea cel mai semnificativ impact asupra stopării creșterii rezistenței la antibiotice, pentru a investi eficient.
