Suntem în săptămâna internațională a imunizării, iar pe ordinea de zi a revenit subiectul vaccinurilor. Multe mămici încă sunt sceptice în privința acestor preparate, refuzând categoric să le administreze bebelușilor. Unul dintre motive ar fi anumite componente ale acestuia, printre care și aluminiul care se regăsește în vaccinuri. Medicul epidemiolog, Alexei Ceban ne explică ce componente are vaccinul și de ce ar fi bine să nu ne facem griji în privința administrării acestora.
Un vaccin este constituit din mai multe părți:
1.Antigenul - vaccinul este un produs biologic care conține suspensii (antigeni, substanțe de natură proteică) de virusuri, bacterii vii atenuate, inactivate (omorâte) sau părți din acestea și care se administrează cu scopul ca organismul nostru să dezvolte imunitate și să se protejeze de o maladie infecțioasă. Astfel, organismul răspunde la acest antigen, cum ar fi o bacterie sau un virus, producând o memorie imună pentru viitorul contact cu acesta, fără complicații pentru sănătatea persoane.
2.Stabilizatorii - au drept scop creșterea eficacității vaccinurilor și anume menținerea lor în lanț frig. Fiecare vaccin se menține în lanț frig la o temperatură de +2+8 grade sau pentru vaccinurile viu atenuate la minus douăzeci de grade. În stabilizatori intră sorbitolul, lactoza, datorită cărora vaccinul poate fi menținut la această temperatură un timp mai îndelungat.
3. Adjuvanții sau stimulatorii de producere a anticorpilor - aici vorbim și de ALUMINIU. Partea componentă a aluminiului ca adjuvant în vaccin este de 0,00002 grame, adică 2 micrograme de aluminiu, ceea ce duce la accelerarea producerii anticorpilor. Odată introdus vaccinul cu antigenul (virus sau bacterie), aluminiul are funcția ca organismul să producă anticorpi și să-i detecteze mai repede. S-a demonstrat că aluminiul se descurcă cu această misiune extrem de eficient și sigur. Studiile au demonstrat că o parte a aluminiului introdus direct cu vaccinul nu provoacă nicio daună organismului. Ca să-i dăuneze, aluminiul ar trebui să ajungă în organism în cantități mari și să se afle acolo o perioadă lungă de timp. Mămicile nu trebuie să-și facă griji în privința aluminiului. El este întâlnit și în mediul înconjurător. În aceeași apă potabilă, iar în cea mai mare cantitate aluminiul se găsește în cașcaval, spre exemplu. O felie de cașcaval conține o cantitate de aluminiu, cât a fi în 10 vaccinuri.
4. Antibioticele - folosite în producerea vaccinurilor și anume în manufactură, la nivel de producere a acestuia. Antibioticele se folosesc pentru a preveni contaminarea cu bacterii și fungi. Cel mai des întâlnit antibiotic este niomicina, care previne creșterea altor bacterii în țesutul unde se dezvoltă antigenul. Dacă nu am folosi antibioticul în producerea vaccinurilor, ar reieși că noi am putea administra copilului nu doar componentul rujeolic, de exemplu, dar și alte componente care nu pot fi controlate. Deci, componentul rujeolic poate fi controlat pe când altele nu, de asta și folosim neomicina.
5. Conservanții, care duc la prevenirea creșterii numărului de bacterii și fungii în vaccinurile administrate în mai multe doze. Cel mai des întâlnit este controversatul tiomersal sau etil mercurul, dar și formaldehida și fenonul.
Vaccinurile, ca și multe alte produse medicale, pot fi afectate de lumină/temperatură și diverse microorganisme care vor încerca să își facă loc în fiolă. Tiomersalul ajută fiola de vaccin să treacă cu bine peste aceste probleme și nu-i permite să-și schimbe proprietățile esențiale. Conservanții reprezintă a doua sută parte dintr-un milion, adică foarte puțin. Acum, practic, nu se mai folosește tiomersalul în producerea vaccinurilor, doar în producerea vaccinurilor multidoze împotriva gripei.
În calendarul național pentru imunizări nu avem vaccinuri cu acest component. Tiomersalul a fost introdus în producerea vaccinurilor încă prin anii ‘30 ai secolului trecut și au fost utilizați până acum. S-au făcut foarte multe studii în care s-a dovedit că nu este periculos și nu are reacții adverse pentru organism, deoarece în vaccin se regăsește într-o cantitate foarte mică de câteva micrograme. De asemenea, etil mercurul are perioadă de înjumătățire, deci el se elimină din organism fără a provoca daune, ceea ce este diferit de metilmercurul care poate fi găsit în carnea de pește, acesta acumulându-se în ficat poate fi toxic pentru organism.
Specialiștii în imunizare și autoritățile din sănătate îndeamnă părinții să-și vaccineze copiii și să fie încrezători că toate componentele folosite în vaccinuri sunt controlate și reglementate în mod constant și periodic.
