Vaccinuri împotriva COVID-19: reacțiile adverse pentru fiecare ser care ajunge în Moldova

Diversitatea vaccinurilor împotriva COVID-19 care au ajuns și urmează să ajungă în Moldova ne determină să cântărim efectele adverse pentru fiecare dintre acestea și să luăm o decizie finală în funcție de acest aspect: ne vaccinăm sau nu și cu ce ser anume. Însă, este important să reținem că toate vaccinurile au drept scop stimularea și antrenarea sistemului imun, iar acest fapt nu se poate alege fără un șir de reacții adverse, care, potrivit autorităților, sunt de cele mai multe ori ușoare, cu o durată maximă de câteva zile. Află în continuare care sunt reacțiile adverse pentru vaccinurile cu care este și va fi imunizată populația Moldovei.

Vaccinurile care au ajuns și vor ajunge în Moldova

Până în acest moment, potrivit Ministerului Sănătății, în Republica Moldova au fost administrate în jur de 96 300 doze de vaccinuri împotriva COVID-19, dintre care mai mult de 10200 reprezintă cea de a doua doză a vaccinului (rapelul). Pentru administrarea primei doze au fost utilizate vaccinurile AstraZeneca (Vaxzevria), Pfizer și Sinopharm.

Totodată, autoritățile anunță că în țară vor ajunge în curând și vaccinurile Sputnik V și SinoVac.

Iată ce reprezintă fiecare dintre acestea:

Despre tipurile de vaccin și ce presupune fiecare dintre acestea: ARNm, vaccin cu utilizarea de vector viral și vaccin inactivat aflați în detalii AICI. 

Reacțiile adverse comune pentru toate tipurile de vaccin

Vaccinurile determină organismul uman să devină imun prin activarea limfocitelor T și B, care recunosc agentul patogen și produc anticorpi pentru a-l neutraliza. Un vaccin împotriva COVID-19 nu poate provoca îmbolnăvirea, deoarece nici unul nu conține virusul integral.

În timp ce organismul tău devine imun, este absolut normal să experimentezi un șir de reacții adverse. Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, CDC din SUA, reacțiile adverse frecvent întâlnite sunt:

- Febra;

- Oboseala;

- Durerile de cap;

- Dureri generalizate în corp;

- Frisoane;

- Grețuri.

De asemenea, pot fi și dureri, inflamație, roșeață și iritație în zona injectării. Unii denumesc aceste reacții drept „braț COVID”. Autoritățile internaționale de sănătate recunosc că fiecare dintre cele 13 tipuri de vaccinuri autorizate și administrate în prezent populației provoacă reacții adverse, care sunt de obicei moderate și nu durează mai mult de câteva zile.

În cazuri rare, persoana poate dezvolta o reacție alergică imediată severă la unul sau mai multe componente ale vaccinului, denumită șoc anafilactic. Potrivit CDC, în jur de 2-5 persoane dintr-un milion sau mai puțin de 0,001% din persoanele vaccinate în SUA au experimentat o asemenea reacție adversă. Un studiu publicat la acest subiect a concluzionat că persoanele care au suferit un șoc anafilactic după vaccinare au un istoric de alergii sau o reacție alergică severă suportată în trecut.

În acest moment, atât autoritățile internaționale, cât și cele naționale monitorizează atent toate reacțiile adverse în urma vaccinării.

Reacțiile adverse specifice fiecărui tip de vaccin

Pfizer-BioNTech: Alături de vaccinul Moderna acesta a fost printre primele vaccinuri aprobate pentru administrare și utilizează tehnologia ARNm. După administrarea celei de a doua doze, persoanele au raportat reacții adverse similare.

Un raport al Agenției Medicamentului din SUA, FDA, publicat în decembrie 2020 a enumerat reacțiile adverse frecvente după administrarea acestui vaccin: reacții la locul injectării (84,1%), oboseală (62,9%), dureri de cap (55,1%), dureri musculare (38,3%), frisoane (31,9%), dureri articulare (23,6%), febră (14,2%). Inflamarea nodulilor limfatici a fost observată la 0,3% din pacienții care au administrat vaccinul.

La mijloc de februarie, atunci când în SUA au fost administrate peste 9,9 milioane de doze de vaccin Pfizer, au fost raportate 47 cazuri de șoc anafilactic după vaccinarea cu acest ser. În prezent, după administrarea vaccinului, pacienții sunt monitorizați timp de 15-30 de minute pentru a depista la timp orice semne ale reacției anafilactice. CDC sugerează ca orice persoană care a suferit o reacție anafilactică la prima doză de vaccin Pfizer sau Moderna să nu recepționeze cea de a doua doză. Dacă reacția alergică nu a fost imediată, este necesară consultația unui alergolog. Vaccinul conține polietilenglicol, astfel, dacă ești alergic la această substanță, nu este recomandat să te vaccinezi.

La începutul lunii martie în revista JAMA a fost publicat un studiu care a avut drept scop cercetarea reacțiilor alergice ale angajaților care au administrat serul Pfizer și Moderna. Din cei peste 52 mii de participanți, 2,1% au experimentat un anumit tip de reacție alergică, inclusiv urticarie, mâncărime, erupții cutanate, inflamație sau simptome respiratorii pe parcursul a trei zile după vaccinare. Alergiile au fost mai frecvente în urma administrării vaccinului Moderna comparativ cu Pfizer (2,2% versus 1,95%), iar 16 dintre participanți au experimentat șocul anafilactic.

AstraZeneca (VaxZevria): La începutul cercetărilor, în urma vaccinării pacienții au raportat reacții adverse minore, precum dureri în locul injectării, roșeață, febră, dureri musculare și dureri de cap.

La începutul lunii martie Danemarca a stopat administrarea serului din cauza formării presupuse a cheagurilor de sânge în urma administrării vaccinului. Din 5 milioane de persoane care au administrat vaccinul, au existat 30 de cazuri de raportare a cheagurilor de sânge. Un caz din Danemarca s-a soldat cu deces. Drept urmare, și alte țări, precum Islanda, Norvegia, Irlanda, Olanda, Italia, Franța și Germania au stopat administrarea vaccinului.

La mijlocul lunii martie, însă, Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a concluzionat că vaccinul AstraZeneca este sigur și nu mărește riscul general de formare a cheagurilor de sânge. Aceștia au accentuat că incidența formării cheagurilor de sânge la populația care s-a vaccinat este mai mică decât cea pentru populația generală.

EMA a recunoscut cazurile extrem de rare de trombocitopenie, care ar susține teoria formării cheagurilor de sânge după vaccinare. În prezent, producătorul indică acest risc în prospectul vaccinului. Cu toate acestea, autoritățile de la EMA au accentuat că beneficiile vaccinării depășesc cu mult posibilele reacții adverse, deși o relație cauzală puternică între administrarea vaccinului și formarea cheagurilor de sânge încă trebuie argumentată.

În urma acestei știri Germania, Franța, Italia, Letonia, Bulgaria și Slovenia au anunțat că vor continua sau vor relua administrarea vaccinului.

Sputnik V: La începutul studiilor clinice participanții au anunțat reacții adverse precum febra, iar un număr mic de participanți palpitațiile cardiace. Printre alte reacții s-au numărat dureri la locul injectării, roșeață, dureri de cap și dureri musculare.

La începutul lunii februarie, cercetătorii de la Institutul Gamaleya au publicat o lucrare în revista The Lancet, în care au descris că cea mai frecventă reacție adversă au fost simptomele de răceală (la 15,2% din cei vaccinați) și reacțiile locale (la 5,4% din cei vaccinați).

De asemenea, în raport se descrie că au existat șase evenimente adverse de gradul 3 care nu au fost asociate cu vaccinarea: sinuzita acută, exacerbarea urolitiazei cu colica renală și tromboza venoasă profundă (ambele asociate cu boli pre-existente) și abcesul extremităților (din cauza leziunii și a infectării țesuturilor moi ale degetului).

Sinopharm: În luna iulie compania Sinopharm a lansat cea de-a treia fază a studiilor clinice în Emiratele Arabe Unite, Peru, Morocco și Argentina, iar acum vaccinul este aprobat pentru utilizare limitată în cazul lucrătorilor medicali din China și Emiratele Arabe Unite. În trialurile clinice timpurii, în jur de 15% dintre pacienți au raportat reacții adverse similare cu alte tipuri de vaccinuri, precum durere și roșeață la locul injectării, dureri de cap și musculare, febră, greață și vomă.

CoronaVac: Fazele 1 și 2 ale trialurilor clinice pentru acest vaccin nu au depistat reacții adverse majore, doar pe cele caracteristice tuturor tipurilor de vaccin, precum oboseală, durere la locul injectării, dureri de cap, greață și vomă. Raportul publicat de producători concluzionează că în urma administrării vaccinului CoronaVac mai puține persoane au raportat febră, comparativ cu cei care au administrat serul AstraZeneca sau Pfizer. 

Cum procedezi: te imunizezi sau nu?

Orice medicament sau vaccin aduce cu sine un șir de riscuri, însă, în majoritatea cazurilor acestea sunt depășite cu mult de beneficiile oferite. CDC recomandă tuturor persoanelor să se vaccineze pentru a stopa răspândirea virusului, cu excepția unor circumstanțe mai specifice.

Recepționarea vaccinului nu garantează o protecție totală împotriva COVID-19, iată de ce este important să continui să respecți distanța socială, să porți masca și să respecți igiena, alături de alte măsuri impuse de autorități.

Alte 50 de vaccinuri împotriva COVID-19 sunt acum în faza 1-3 a studiilor clinice. Progresul vaccinării raportat în fiecare zi ne va ajuta să ieșim, pas cu pas, din această pandemie.