Pe 11 martie curent, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat pandemie prin voul coronavirus, COVID-19. Termenul de PANDEMIE nu este pe deplin clar pentru multă lume, fiind încurcat adesea cu cel de EPIDEMIE. Află în continuare ce este epidemia, pandemia și când o boală poate fi caracterizată într-un mod sau altul.
Epidemia, sau o boală epidemică, este termenul frecvent utilizat pentru a descrie o problemă care e dificil de controlat. Astfel, o epidemie este definită drept „o izbucnire a bolii, care se răspândește pe o arie geografică extinsă și afectează o proporție excepțional de mare din populație”. O epidemie este un eveniment de sănătate publică, în cadrul căruia boala se răspândește foarte repede. În contrast, termenul de „pandemie” se referă la distribuția geografică și este utilizat pentru a descrie boala, care afectează o țară întreagă sau chiar globul pământesc.
Clasificarea fenomenelor de sănătate publică
Epidemiologia este ramura medicinii, care operează cu incidența, distribuția și controlul bolilor.
În SUA, autoritatea responsabilă de colectarea și prelucrarea acestor date este Centers for Disease Control and Prevention (CDC). În Republica Moldova, această autoritate este Agenția Națională pentru Sănătate Publică. În diverse alte state, aceste instituții au denumiri diferite, dar în esență se ocupă ce același lucru – prevenirea și controlul bolilor.
Pe lângă numeroasele funcții ale acestor autorități, se numără și direcționarea unui răspuns potrivit, în cazul izbucnirii unei boli.
COVID-19: persoanele din grupul de risc pentru îmbolnăviri severe
În timp ce apariția unor boli poate fi descrisă în mai multe căi, aceasta poate fi definită prin doi factori măsurabili:
- Modelul și viteza cu care o boală evoluează
- Volumul populației susceptibile de infectare
Determinări epidemiologice
Reieșind din incidența, prevalența și căile cunoscute sau necunoscute ale bolii, epidemiologii pot descrie un eveniment de sănătate publică în modul următor:
- Sporadic – se referă la o boală, care apare rar și neregulat. Agenții patogeni alimentari, cum ar fi Salmonella și E. colli pot provoca, uneori, asemenea focare de îmbolnăviri sporadice.
- În grup (cluster) – sunt bolile care apar într-un număr semnificativ, deși acesta este nesigur. Drept exemplu pot servi bolile de cancer, care apar după un dezastru chimic sau nuclear.
- Endemic- se referă la prezența constantă sau prevalența nobișnuit de înaltă a unei boli în rândul populației unei anumite regiuni geografice.
- Hiperendemic –se referă la o boală persistentă, cu îmbolnăviri cu mult mai înalte, decât se observă în alte populații. De exemplu, HIV-ul este hiperendemic în unele zone ale Africii, în care fiecare al cincilea adult este infectat de acest virus, dar endemic în SUA, în care unul din 300 este infectat.
- Epidemic – se referă la o mărire neprevăzută a numărului de îmbolnăviți peste așteptările uzuale.
- Izbucnire – este, conform definiției, aceeași situație ca și epidemia, dar se utilizează mai frecvent pentru a descrie un eveniment mult mai limitat din punct de vedere geografic.
- Pandemie – se referă la o epidemie care s-a răspândit pe teritoriul mai multor țări sau continente, afectând un număr mare de persoane.
Epidemie versus pandemie
Deși teremenii sus-menționați sugerează că este o limită exactă între declararea evenimentelor de sănătate publică, totuși, hotarele sunt adesea blurate, inclusiv în rândul epidemiologilor. Se întâmplă pentru că unele boli își măresc prevalența sau devin mai letale în timp, pe când altele evoluează în direcția opusă, ceea ce impun autoritățile de sănătate publică să le ajusteze la unele modele statistice.
De asemenea, CDC afirmă că unii termeni epidemiologici pot cauza panică nejustificată. Un asemenea exemplu este gripa, care devine tot mai virulentă an de an. Oficialii din domeniul sănătății publice vor face, în mod frecvent, referiri la focarele sezoniere ca pandemii, în special având în vedere focarul H1N1 din 2009 în SUA, în care peste 60 de milioane de americani au fost afectați, rezultând în 274.304 spitalizări și peste 12 mii de decese.
COVID-19: Ce înseamnă autoizolarea la domiciliu pentru 14 zile
Astfel, un focar al unei îmbolnăviri trebuie tratat cu aceeași promptitudine și seriozitate, ca și în cazul unei pandemii, în special dacă boala are un potențial mare de extindere peste hotarele unei țări.
Etapele unei pandemii
Etapizarea actuală a unei îmbolnăviri (faza în care răspândirea bolii este suficient de severă pentru a întreprinde unele acțiuni specifice) se poate deosebi în funcție de patogeneza (calea de evoluție) bolii și mulți alți factori epidemiologici.
O asemenea etapizare, reflectată într-un plan de răspuns specific, a fost realizat de OMS în anul 1999 drept răspuns la gripa pandemică. Scopul acestui plan a fost coordonarea globală a unui răspuns, prin oferirea unui model tipic, de pe care fiecare țară să își creeze propria strategie națională de confruntare cu un eveniment de sănătate publică. SUA și-a creat primul său plan de luptă cu pandemia de gripă sezonieră în 2005.
Un asemenea model de bază poate fi aplicat în lupta cu diverse maladii, de exemplu tuberculoza, malaria sau virusul Zika.
Fazele 1 – 3 ale planului de răspuns specific sunt concepute pentru a ajuta oficialii de sănătate publică să știe că este timpul să dezvolte instrumentele și planurile de acțiune pentru a răspunde la o amenințare iminentă. Fazele 4-6 sunt puse în aplicare doar după ce au fost coordonate cu OMS.
Mituri despre noul coronavirus, COVID-19 – explicațiile Organizației Mondiale a Sănătății
În 2009, OMS a revizuit planul și fazele acestuia pentru a face o diferență mai bună între pregătire și răspuns. Planul a fost destinat exclusiv pentru a aborda pandemiile de gripă, în vederea ratei mari de mutație a acestuia și a capacității de migrare de la animale la oameni.
Iată cum arăta planul OMS de luptă cu pandemia de gripă:
Etapa 1 – perioada în care nu a fost raportat niciun caz de infectare a oamenilor cu un virus provenit de la animale
Etapa 2 – primul nivel, în care a fost confirmat că un virus a migrat de la animale la oameni
Etapa 3 – cazuri sporadice sau mici îmbolnăviri în grup au fost confirmate, dar transmiterea de la om la om nu a fost încă confirmată sau nu pare să poată cauza o izbucnire a infecției
Etapa 4 – punctul în care, atât transmiterea de la om la om, cât și cea de la animale la om a cauzat o izbucnire în masă într-o comunitate
Etapa 5 – transmiterea virusului de la om la om a provocat îmbolnăviri în cel puțin două țări
Etapa 6 – punctul, în care boala este declarată pandemică
Intervalul de timp pentru fiecare fază poate varia de la câteva luni, până la zeci de ani. Nu toate bolile vor progresa la faza 6, iar unele pot reveni la etapa inițială, dacă virusul și-a pierdut virulența în timp.
Pandemii pe care le-a cunoscut istoria
Alături de pandemia de HIV, care a omorât peste 39 milioane de oameni, începând cu anul 1982, în istorie au existat pandemii la fel de devastatoare. Printre ele se numără ciuma bubonică, ciuma neagră, gripa pandemică spaniolă din anul 1918, variola și tuberculoza.
Astfel, pentru a concluziona, epidemia este un eveniment de sănătate publică, în care boala se răspândește foarte activ. Acest termen se utilizează pentru a descrie o problemă care e dificil de controlat.
Pandemia, însă, se referă la o distribuție geografică și descrie bolile care afectează o țară sau întreg globul pământesc.
Sănătate să aveți!
