7 afecțiuni comune ale cavității bucale

Multe probleme de sănătate orală pot fi prevenite și tratate eficient în stadiile incipiente. Printre cele mai comune se numără caria dentară, bolile parodontale, pierderea dinților și cancerele orale. Există și alte afecțiuni orale semnificative, cum ar fi fisurile oro-faciale, noma (o boală gangrenoasă severă care debutează în gură și afectează în special copiii) și traumatismele oro-dentare.

Raportul OMS privind starea sănătății orale la nivel mondial (2022) a estimat că bolile orale afectează aproape 3,5 miliarde de persoane din întreaga lume, 3 din 4 persoane afectate trăind în țările cu venituri medii. La nivel mondial, se estimează că 2 miliarde de persoane suferă de carii ale dinților permanenți și 514 milioane de copii suferă de carii ale dinților primari. 

Prevalența principalelor boli orale continuă să crească la nivel global odată cu urbanizarea în creștere și schimbările în condițiile de viață. Acest lucru se datorează, în principal, expunerii inadecvate la fluor (în alimentarea cu apă și în produsele de igienă orală, cum ar fi pasta de dinți), disponibilității și accesibilității alimentelor cu un conținut ridicat de zahăr și accesului deficitar la servicii de îngrijire a sănătății orale în comunitate. Comercializarea alimentelor și a băuturilor cu conținut ridicat de zahăr, precum și a tutunului și a alcoolului, a dus la o creștere a consumului de produse care contribuie la afecțiunile de sănătate orală și la alte boli netransmisibile.

Carii dentare (carii)

Caria dentară rezultă atunci când placa se formează pe suprafața unui dinte și transformă zaharurile libere (toate zaharurile adăugate în alimente de către producător, bucătar sau consumator, plus zaharurile prezente în mod natural în miere, siropuri și sucuri de fructe) conținute în alimente și băuturi în acizi care distrug dintele în timp. Un aport ridicat și continuu de zaharuri libere, o expunere inadecvată la fluor și o lipsă de îndepărtare a plăcii bacteriene prin periajul dinților pot duce la carii, durere și, uneori, la pierderea dinților și la infecții.

Boala parodontală (gingivală)

Boala parodontală afectează țesuturile care înconjoară și susțin dinții. Boala se caracterizează prin sângerare sau umflare a gingiilor (gingivită), durere și, uneori, respirație urât mirositoare. În forma sa mai severă, gingia se poate desprinde de dinte și de osul de susținere, ceea ce face ca dinții să se desprindă și uneori să cadă. Se estimează că bolile parodontale severe afectează aproximativ 19% din populația adultă globală, reprezentând peste 1 miliard de cazuri la nivel mondial. Principalii factori de risc pentru bolile parodontale sunt igiena orală precară și consumul de tutun.

Edentație (pierderea totală a dinților)

Pierderea dinților este, în general, punctul final al unui istoric de boli orale pe tot parcursul vieții, în principal carii dentare avansate și boli parodontale severe, dar poate fi, de asemenea, cauzată de traumatisme și alte cauze. Prevalența medie globală estimată a pierderii totale a dinților este de aproape 7% în rândul persoanelor cu vârsta de 20 de ani sau mai mult. Pentru persoanele cu vârsta de 60 de ani sau mai mult, s-a estimat o prevalență globală mult mai mare, de 23%. Pierderea dinților poate fi traumatizantă din punct de vedere psihologic, dăunătoare din punct de vedere social și limitatoare din punct de vedere funcțional.

Cancerul oral

Cancerul oral include cancerele buzei, ale altor părți ale gurii și ale orofaringelui și, împreună, se situează pe locul 13 în topul celor mai frecvente tipuri de cancer la nivel mondial. Incidența globală a cancerelor de buză și cavitate orală este estimată la 377.713 cazuri noi și 177.757 decese în 2020. Cancerul oral este mai frecvent la bărbați și la persoanele în vârstă, mai mortal la bărbați decât la femei și variază puternic în funcție de circumstanțele socio-economice.

Tutunul, alcoolul și consumul de nucă de areca (betel quid) se numără printre principalele cauze ale cancerului oral. În America de Nord și în Europa, infecțiile cu papilomavirusul uman sunt responsabile de un procent tot mai mare de cancere orale în rândul tinerilor.

Traumatismele oro-dentare

Traumatismele oro-dentare rezultă din rănirea dinților, a gurii și a cavității bucale. Cele mai recente estimări arată că 1 miliard de persoane sunt afectate, cu o prevalență de aproximativ 20% pentru copiii cu vârsta de până la 12 ani. Traumatismele oro-dentare pot fi cauzate de factori bucali, cum ar fi lipsa de aliniere a dinților și factori de mediu (cum ar fi locurile de joacă nesigure, comportamentele de risc, accidentele rutiere și violența). Tratamentul este costisitor și de lungă durată și, uneori, poate duce chiar la pierderea dinților, ceea ce duce la complicații pentru dezvoltarea facială și psihologică și pentru calitatea vieții.

Noma

Noma este o boală gangrenoasă severă a gurii și a feței. Afectează mai ales copiii cu vârste cuprinse între 2 și 6 ani care suferă de malnutriție, sunt afectați de boli infecțioase, trăiesc în sărăcie extremă, au o igienă orală precară sau au un sistem imunitar slăbit.

Noma se întâlnește mai ales în Africa Subsahariană, deși au fost raportate cazuri și în America Latină și Asia. Noma debutează ca o leziune a țesuturilor moi (o rană) a gingiilor. Se transformă apoi într-o gingivită necrozantă acută care progresează rapid, distrugând țesuturile moi și progresând în continuare până la implicarea țesuturilor dure și a pielii feței.

Potrivit celor mai recente estimări (din 1998), există 140 de mii de cazuri noi de nomazis anual. Fără tratament, noma este fatal în 90% din cazuri. Supraviețuitorii suferă de o desfigurare facială severă, au dificultăți de vorbire și de alimentație, suportă stigmatul social și necesită intervenții chirurgicale complexe și reabilitare. În cazul în care noma este detectat într-un stadiu incipient, progresia sa poate fi rapid oprită prin igienă de bază, antibiotice și o nutriție îmbunătățită.

Fisura buzei și a palatului moale

Falia orofacială, cel mai frecvent dintre defectele craniofaciale congenitale, are o prevalență globală cuprinsă între 1 la 1000-1500 de nașteri, cu variații mari în diferite studii și populații. Predispoziția genetică este o cauză majoră. Cu toate acestea, o nutriție maternă deficitară, consumul de tutun, alcool și obezitate în timpul sarcinii joacă, de asemenea, un rol. În mediile cu venituri mici, există o rată ridicată a mortalității în perioada neonatală. În cazul în care fisurile de buze și palate sunt tratate corespunzător prin intervenție chirurgicală, este posibilă o reabilitare completă.

Factori de risc

Cele mai multe boli și afecțiuni orale au în comun factori de risc modificabili, cum ar fi consumul de tutun, consumul de alcool și o dietă nesănătoasă bogată în zaharuri libere, care sunt comune celor 4 principale boli netransmisibile (boli cardiovasculare, cancer, boli respiratorii cronice și diabet).

În plus, diabetul a fost legat în mod reciproc cu dezvoltarea și progresia bolii parodontale. Există, de asemenea, o legătură de cauzalitate între consumul ridicat de zahăr și diabet, obezitate și carii dentare.

Bolile orale afectează în mod disproporționat membrii săraci și dezavantajați din punct de vedere social ai societății. Există o asociere foarte puternică și consecventă între statutul socioeconomic (venit, ocupație și nivel de educație) și prevalența și gravitatea bolilor orale. Această asociere există din copilăria timpurie până la vârste mai înaintate și în rândul populațiilor din țările cu venituri ridicate, medii și scăzute.

Prevenire

Povara bolilor orale și a altor boli netransmisibile poate fi redusă prin abordarea factorilor de risc comuni.

Aceștia includ:

  • promovarea unui regim alimentar echilibrat, cu un conținut scăzut de zaharuri libere și bogat în fructe și legume, precum și favorizarea apei ca băutură principală;
  • oprirea consumului de tutun sub toate formele, inclusiv mestecarea nucilor de areca;
  • reducerea consumului de alcool;
  • încurajarea utilizării echipamentului de protecție atunci când se practică sport și se circulă cu bicicleta și motocicleta (pentru a reduce riscul de leziuni faciale).
  • Expunerea adecvată la fluor este un factor esențial în prevenirea cariilor dentare.
  • încurajarea periajului dentar de două ori pe zi
Sursa foto: 
www.shutterstock.com
Sursa: 
La Inceput