Toamna este sezonul pomușoarelor, a pregătirii gemurilor și dulcețurilor. Ele sunt dulci, aromate, savuroase și iubite de toți. Fie că sunt din zmeură, căpșuni, mere sau nuci, dulcețurile își lasă amprenta asupra bunei noastre dispoziții. Ce efect însă au asupra stării noastre de sănătate? Cum le preparăm în așa fel încât pomușoarele să-și păstreze mulțimea de vitamine care ne pot aduce un aport maxim sănătății noastre? Gospodinele au diverse secrete. Unele dintre ele le găsiți în continuarea articolului.
Secretul dulcețurilor ce te „cuceresc” din prima linguriță se află, de obicei, în rețetele vechi, lăsate de la bunici și străbunici. E la fel de importat să folosești materie primă de calitate, pe care n-o folosește însă chiar oricine. Printre pomușoarele, de care știu adesea doar specialiștii, sunt porumbrica și curmalele chinezești. Cel mai bun „conservant” de vitamine ar fi însă pelteaua, povestește Aneta Ganenco, una dintre reprezentantele Asociației „Pomușoarele Moldovei”.
„Pelteaua este produsul care oferă puțin zahăr și multe vitamine. Este un produs inovativ pe care noi l-am restabilit din niște rețete vechi. Buneii noștri o făceau din 3 fructe: măr, prun și gutui, cu adaos de aronie, mure negre și zmeură. Concentratul din aceste fructe și pomușoare nu conține zahăr deloc, numai fructoza care o conține fructul și pomușoarele. El este copt la 55 de grade, deshidratat până la o flexibilitate bună, ca să ofere calități gustative deosebite. Totodată, așa se păstrează toată gama de vitamine, care, dacă o coacem la temperatura de peste 65 de grade, începe a se descompune și pierdem toată bogăția elementelor și microelementelor”, povestește Aneta Ganenco.
Pelteaua, este produsul perfect pentru persoanele care au declarat război zahărului sau pentru cele care duc un mod de viață mai sănătos și controlează nivelul „otravei albe” din organism. De asemenea, pelteaua este perfectă pentru copii sau mămicile însărcinate.
Nici dulcețurile nu merită a fi ignorate, pe lângă faptul că ne alintă papilele gustative, ne mai și tratează de boli. Un exemplu ar fi dulceața din aronie nero, acest tip de pomușoară, care, chiar dacă nu este atât de gustoasa în formă proaspătă, prelucrată, sau congelată și decongelată pe parcursul iernii, ajută la menținerea inimii într-o sănătate perfectă, antrenând mușchii vaselor sangvine.
„Aronia nero, este singura pomușoară care conține vitamina P, într-o formă foarte mare, ceea ce nu se compară nici cu o altă pomușoară din cele existente. Putem vorbi de asemenea, despre beneficiile cornului sau a murelor negre și roșiii, ele conțin vitamina C, pe care noi o păstrăm în peltea, fiind un antioxidant foarte puternic”, a specificat Aneta Ganenco.
Parascovia Sava, este doctor în agricultură și președinte al Asociației „Bacifera”. E specializată în pomușoare încă de pe băncile universității și face dulcețuri din diverse soiuri: zmeură, agriș, căpșuni etc. Ea spune că dulceața fără zahăr e greu să o numim dulceață în adevăratul sens al cuvântului. Dacă vrem ca totuși dulceața să-și merite numele, dar să conțină puțin zahăr, alegem pomușoare și ingrediente care ar fi mai dulci sau mai coapte, iar ulterior adăugăm foarte puțin zahăr sau deloc.
„O sumedenie de beneficii o are extractul din fructele de cătină, iar un bun antibacterian natural este mierea. Combinate, sunt o sursă de vitamine indispensabile pentru organism. Preferabil de consumat este și dulceața din coacăză cu zmeură sau cu agriș, care se prepară proaspătă, fără prelucrare termică și cu zahăr, păstrându-se la rece. Zmeura are capacitățile acidului salicidic natural și conține multă vitamina C, la fel ca și coacăza sau josta, care este un hibrid dintre coacăză și agriș. Dacă coacăza are 150-200 de miligrame la 100 de grame de produs natural, atunci jota are în jumătate, poate avea 80-90 de miligrame. Agrișul conține până la 40 de miligrame de vitamina C în 100 de grame de pomușoare”, spune Parascovia Sava.
Doctorul în agricultură ne mai povestește că și cătina este un produs cu efect antibacterian, fiind recomandată în cazul bolilor de stomac, așa ca gastrita, ulcerul sau alte afecțiuni ale intestinului. De asemenea, agrișul folosit în stare proaspătă, poate menține un echilibru în organism a tuturor funcțiilor. Iar „comoara roșie” – căpșunul îl detoxifică.
Nutriționista, Tamara Shiopu afirmă că dulceața nu ne este prieten și nici dușman, doar că ea totuși trebuie consumată în cantități reduse. Un efect mai puțin dăunător asupra organismului o are dulceața crudă sau dulceața unde zahărul este înlocuit cu alți îndulcitori. Un alt factor foarte important este modul de preparare. Dacă dulceața se prepară foarte mult timp, se vor distruge toate substanțele nutritive din pomușoare, dacă se prepară crudă, aceste substanțe se vor păstra.
„Din păcate, unele persoane mănâncă prea multă dulceață, ceea ce nu se recomandă, dar un pic de dulceață se poate de mâncat la ceai sau pe deserturi, nu va avea un efect nedorit asupra sănătății. Dar, și într-un caz și în altul, nu se recomandă să o consumați în cantități mari. Anumite restricții pot fi în cazul persoanelor cu diabet zaharat. Nu li se recomandă dulcețuri cu zahăr. Spre exemplu, dulceața de afine fără zahăr ar fi un produs bun, recomandat pentru diabetici. Dulceața nu este un produs primar, ea aduce savoare, plăcere, satisfacție dar trebuie consumată în cantități mici” a precizat Tamara Șchiopu.
Efectele terapeutice ale dulcețurilor sau ale fructelor și pomușoarelor din care sunt preparate sunt multiple. Totuși consumul ei trebuie atent dozat. Inainte de a începe să consumați dulceața, trebuie să vă asigurați că nu sunteți alergici la cel puțin unul dintre ingredientele din care aceasta este preparată, iar ulterior să o consumăm dozat, ca viața să ne fie cu adevărat dulce.