Artrita la copii. Cum recunoaștem boala și ce complicații poate dezvolta

Artrita reumatoidă juvenilă (ARJ) este o boală a copilăriei, care se manifestă prin inflamarea și acumularea excesivă de lichid seros în articulații. Există trei feluri de ARJ, iar diferența dintre ele constă în numărul articulațiilor afectate de boală. De exemplu, ARJ pauciarticulară (denumită și oligoartrită) este cel mai frecvent tip și afectează aproximativ 60% dintre toți copii diagnosticați cu ARJ. Această formă afectează între 1- 4 articulații. Pe lângă aceasta, există și ARJ poliarticulară (numită și poliartrită), care afectează cinci sau mai multe articulații, dar și ARJ sistemică. Ultima se întâlnește mai rar, dar și se manifestă mai diferit. Această formă prezintă simptomatologie generalizată, precum febră, urticărie care apar înainte să fie afectate articulațiile.   

Spre deosebire de adulții cu artrită reumatoidă, majoritatea copiilor cu ARJ nu rămân afectați de boală pentru tot restul vieții. Cauzele artritei reumatoide juvenile nu sunt bine cunoscute, însă majoritatea specialiștilor sunt convinși că boala este provocată de mai mulți factori. Printre aceștia se numără – un sistem imun exagerat, ce atacă țesuturile proprii ca și când ar fi corpi străini, infecțiile virale sau bacteriene, care ar declanșa acest proces, dar și factorii genetici. Cei din urmă, cred medicii, ar provoca reacții nepotrivite ale sistemului imun.

Simptomele ARJ

Cele mai frecvente simptome ce sunt prezente în toate formele de artrită juvenilă reumatoidă sunt:

  • durere articulară și edeme ce apar și dispar, dar uneori sunt și persistente;
  • redoarea articulară (rigiditatea, limitarea mișcărilor articulare) ce durează mai mult de o oră în timpul dimineții;
  • iritabilitate, refuzul de a atinge articulațiile sau de a le proteja. Părinții trebuie să se alerteze atunci când copilul schiopătează sau evită să folosească unele articulații;
  • adesea apar modificări neprevăzute ale simptomelor, de la perioade fără simptome – remisiuni, la perioade cu simptomatologie accentuată – pusee.

Deși durerea este un simptom comun al artritei juvenile, e posibil ca micuții să nu o identifice ca fiind o problemă. Asta din cauza fricii de a merge la doctor. Părinții își pot da seama însă că copilul are probleme cu articulațiile în cazul în care este mai iritat, neliniștit, are articulații rigide și evită să folosească din plin articulațiile. Deseori, simptomele variază de la un copil la altul, în funcție de vârsta lui.

Artrita juvenilă presupune și simptome precum vedere în ceață, durere persistentă la ochi, roșeață, sensibilitate la lumină și pierderea vederii. De aceea, medicii recomandă și consultul unui oftalmolog în astfel de situații. Recomandarea este valabilă pe tot parcursul vieții copiilor care au suferit de această boală.

De altfel, medicii atenționează că un alt indiciu care că poate da de înțeles că copilul dumneavoastră suferă de ARJ sunt perioadele febrile, care ajung la 39.4 C pana la 41.1C, cu o frecvență de până la două episoade pe zi, cu o scădere până la normal între pusee. Urticăria cauzată de ARJ este punctată și uneori de culoare roșu șters sau roz și poate fi asociată cu febra. Poate erupe pe trunchi, față, palme, tălpi și axile. Urticăria apare și dispare și poate apărea seara târziu sau dimineața devreme. Poate apărea, de asemenea, după băi fierbinți sau prin frecare sau scărpinare a pielii.

Se recomandă consultul de specialitate în cazul în care:

  • copilul prezintă edeme și durere articulară, la una sau mai multe articulații, apărute brusc și fără explicație;
  • un sugar sau copil mic este neobișnuit de irascibil sau se împotrivește să se târască sau să meargă;
  • copilul are pusee de febră inexplicabile zilnic între 39,4C si 41,1C cu sau fără urticărie de culoare roză a pielii;
  • copilul mic refuză să se târască sau să meargă dimineața devreme sau seara târziu;
  • durerile articulare și urticăria apar ca urmare a unei angine faringiene, etc.

Investigații primare recomandate:

  • antecedente personale patologice și examenul obiectiv;
  • tabloul sangvin;
  • viteza de sedimentare a hematiilor;
  • analize de urină;
  • exudatul faringian (testul pentru streptococi).

Cum evoluează boala

Evoluția artritei reumatoide juvenile este imprevizibilă, în special în primii câțiva ani după diagnosticare. Simptomatologia se poate ameliora sau înrăutăți fără niciun motiv deosebit. În general, copii cu ARJ au un simptom sau o asociere de simptome ce includ dureri articulare, hidrartoze și redoare a articulațiilor precoce în evoluția bolii. Mulți pacienți trec și prin perioade cu tulburări de somn.

Deși boala nu este una ușoară, dintre toți copiii cu ARJ, între 70% și 90%, se recuperează fără disfuncții notabile. Medicii spun că dacă boala nu afectează pe termen lung viața pacienților, unele simptome ale bolii pot continua și în perioada de adult. Disfuncțiile pe termen lung pot fi de la rigiditate ocazională, la necesitatea de a lua medicamente contra durerii. Desigur, în unele cazuri poate să existe și limitare în mișcări. Asta însă în cazul artritei evolutive. Prognosticul bun pe termen lung al unui copil depinde de forma de artrită reumatoidă pe care a avut-o. În timp ce un copil cu ARJ pauciarticulară (cu până la patru articulatii afectate) are un prognostic bun pe termen lung, în afară de riscul pentru problemele de vedere, un copil cu ARJ poliarticulară (cu 5 sau mai multe articulatii afectate) sau cu ARJ sistemică (simptomatologie generală) are, de obicei, mai multe probleme pe termen lung.

Tratamentul artritei juvenile

Scopul tratamentului medical pentru artrita reumatoidă juvenilă este de a reduce durerile articulare și de a preveni disfuncțiile copiilor. Fizioterapia și medicația reprezintă baza tratamentului medical de succes pentru ARJ. Tratamentul diferă în funcție de tipul și severitatea ARJ. Chiar și când boala este fără complicații, un copil bolnav are nevoie de câțiva ani de tratament medical. Pentru a asigura copilul cu tratamentul corespunzător stadiului bolii, părinților li se recomande să se implice și să colaboreze cu echipa de medici. De asemenea, părinții sunt îndemnați să învețe cât mai multe despre boala copilului și tratamentul aferent, să respecte programul de tratament și exerciții al copilului.

Specialiștii mai atrag atenția la un lucru – copiii foarte rar mimează durerea, însă o pot nega din cauza fricii de procedurile medicale. Deoarece durerea, rigiditatea și edemul se pot modifica în intensitate în fiecare zi, este important pentru părinte să știe să evalueze starea copilului său – să analizeze semnele nonverbale, de exemplu comportamentul iritativ sau împotrivirea de a se ridica de pe scaun, etc.

Ce complicații poate provoca artrita juvenilă  

Această boală poate duce la complicații, precum boli inflamatorii ale ochiului - uveitele. Copiii și adulții cu această afecțiune pot face cataractă, glaucom, degenerescență corneană sau pierderea totală a vederii. O altă consecință a bolii poate fi creșterea în lungimi diferite a picioarelor, dezechilibru în creșterea mandibulei și întârziere temporară în creșterea sânilor (telarha tardivă).

Eroziuni ale articulațiilor – sunt foarte frecvente în ARJ poliarticulară și pot apărea precoce. O bună parte din copiii cu această boală, până la 31%, pot avea anumite disfuncții și în perioada adultă. De obicei, disfuncțiile se simt și în perioada adultă în cazurile când micuții au avut ARJ pauciarticulară.  Unii copii cu poliartrită dezvoltă artrita coloanei cervicale care duce la fuziunea vertebrelor cervicale. Complicatiile ARJ sistemic includ afecțiuni cardiace și pulmonare, precum pericardita, pleurita sau tamponada cardiacă. O complicație pulmonară rară este cicatrizarea unor zone pulmonare (fibroză pulmonară).

Profilaxia durerii articulare și a edemului articular

Copiii cu o astfel de afecțiune au nevoie de un echilibru perfect între activități și odihnă. Se recomandă părinților să încurajeze copilul să nu exagereze cu activitatea fizică în momentele în care se simt bine. De asemenea, părinții sunt îndenați să administreze tratamentul exact cum a fost prescris. Dacă medicul le recomandă, se pot folosi suporturi articulare sau ațele. Se pot face aplicații cu căldură locală pe articulațiile rigide sau dureroase pentru 20 de minute, repetate ori de cate ori este nevoie. Se pot folosi sticle cu apă caldă, paturi electrice, aplicații calde, prosoape cu apă caldă sau umezite și încălzite în cuptorul cu microunde pentru 15-30  de secunde. Atenție - un copil cu aplicații fierbinți nu se lasă nesupravegheat. 

Sursa foto: 
puterea.ro
Sursa: 

sfatulmedicului.ro, medicinenet.com

La Inceput