Ce fel de alimentaţie are nevoie copilul prematur?
Imediat după naştere copilul născut cu o greutate extrem de mică și care are probleme de respiraţie poate fi alimentat cu lichide şi substanţe nutritive prinr-un cateter intravenos sau, alternativ, medicii pot decide dacă copilul este suficient de matur şi starea sănătăţii lui permite să primească lapte matern stors printr-un tub mic care este trecut prin guriţă în stomac (sondă gastrică).
Introducerea alimentaţiei cu lapte
Decizia alimentației cu lapte trebuie să fie luată de echipa de specialişti care participă la îngrijirea copilului (medicul neonatolog şi asistenta medicală). Este important să știți că în prima zi de hrănire cantitatea de lapte trebuie să fie foarte mică, apoi zilnic volumul poate crește treptat şi progresiv în funcție de starea sănătăţii copilului.
Formule de lapte specială pentru copiii prematuri
Spre deosebire de copiii născuți la termen, bebeluşii născuţi prematur se confruntă cu o insuficienţă de nutrienţi inclusiv vitamine şi minerale, care sunt importante pentru a-l ajuta să crească şi să devină puternici. Laptele matern este cel mai bun aliment pentru copilul dumneavoastră născut prematur, dar el ar putea avea nevoie, de asemenea, de un adaos de vitamine şi minerale pentru a creşte. Pentru copiii prematuri există formule de lapte speciale care asigură toate elementele nutritive de care el are nevoie.
Alimentarea nou-născuţilor prematuri prin cateter intravenos
Un copil născut foarte sau extrem de prematur iniţial va fi alimentat printr-un tub subţire (cateter intravenos) care merge direct într-o venă. Substanţele nutritive de care are nevoie copilul ajung direct în sânge, de aceea sistemul lui digestiv nu trebuie să le prelucreze. Acest lucru poate dura de la câteva ore după naştere până la câteva zile, săptămâni sau mai mult, în funcţie dacă copilul are probleme digestive.
Alimentarea prin sondă gastrică
Chiar dacă copilul prematur este capabil de a digera/prelucra laptele, el nu este suficient de matur să sugă, să înghită şi să respire în acelaşi timp până la aproximativ 32-34 săptămâni, de aceea până atunci el va fi alimentat printr-un tub foarte fin şi moale care prin guriţă (sau nas) merge direct în stomac (sondă gastrică). În timp ce copilul va fi învăţat să sugă la piept sau să se alimenteze cu seringa sau sticluţa, el va continua alimentarea prin tub pentru a vă asigura că el primeşte hrană suficientă pentru a creşte.
Alăptarea copilului prematur
Nașterea prematură nu vă împiedică să produceți lapte. Stresul, frica, disconfortul şi oboseala poate provoca o producţie lentă de lapte, dar răbdarea şi sprijinul familiei şi al personalului medical vă v ajuta să menţineți lactaţia.
Alimentarea copilului prematur va stimula sănătatea dumneavoastră şi va ajuta să se dezvolte o legătură dintre copil şi mamă.
De ce laptele matern este cel mai bun pentru copiii prematuri
Specialiştii din domeniul sănătăţii recomandă femeilor să alăpteze, deoarece laptele matern are multe beneficii pentru sănătatea copilului prematur. Alăptarea este recomandată și de către medicii neonatologi. Pentru a stimula lactaţia, cu ajutorul personalului medical, utilizaţi tehnica Kangooru, adică copilul va fi pus direct pe pielea dumneavoastră, adică „piele la piele”. Alăptarea va ajuta copilul să se protejeze de viruşi şi bacterii, care pot provoca infecţii. Laptele oferă anticorpi şi alte substanţe care ajută intestinul imatur şi sistemul imunitar al copilului. Laptele matern este mai uşor de digerat/prelucrat decât formula de lapte. Odată ce copilul prematur este capabil să se hrănească direct la sân, efectuaţi regulat contactul „piele la piele”.
Alăptarea la sân: ce trebuie să ştiţi
Când începeţi să alăptaţi sau să stoarceţi laptele veți reuși doar într-o cantitate foarte mică. Nu vă descurajaţi. Cu răbdare, prin stoarcere sistematică, veţi fi capabilă să sporiţi cantitatea de lapte. Când bebeluşul începe alimentarea direct la sân, de multe ori aproximativ de la 32 săptămâni, la început copilul nu va lua mult lapte, aşa că el va avea nevoie de suplinire cu lapte stors prin sonda gastrică. Practicarea suptului la sân vă poate ajuta la stimularea formării de lapte Dacă după naştere aţi fost izolată de copil, atunci cantitatea de lapte în sâni se micşorează vădit şi pentru a stimula lactaţia se recomandă să aplicați copilul la sân, pentru a stimula mameloanele şi reflexul de sugere. Bebeluşii pot suge de la aproximativ 28 săptămâni. Procesul de sugere linişteşte copilul, puteţi propune copilului suzeta înmuiată în lapte. Acest lucru va ajuta copilul să se pregătească pentru alimentarea prin guriță, la fel poate ajuta la reducerea duratei de şedere în spital.
Când poate fi începută stoarcerea sânului
Imediat după naştere, cât mai curând posibil, în mod ideal, în termen de şase ore după naştere începeţi stoarcerea sânului. Pentru stoarcerea sânului folosiţi pompă (electrică sau manuală) sau stoarceţi sânul cu mâna. Pe parcursul zilei veți repeta procedura de opt-zece ori, inclusiv o dată în timpul nopţii. În primele zile după naştere mamele pot stoarce doar câteva picături de lapte - colostru, dar nu vă descurajaţi, deoarece aceste picături sunt foarte valoroase pentru sănătatea copilului. Stomacul lui este de mărime mică, de aceea va avea nevoie de cantităţi foarte mici. Cantitatea de lapte pe care o produceţi va creşte încet şi treptat. Colostrul este primul lapte perfect pentru copilul prematur. Este o substanţă deosebit de bogată în substanţe nutritive.
Păstrarea laptelui stors
Laptele stors poate fi păstrat într-un recipient steril în frigider sau congelat pentru o utilizare ulterioară. În frigider la 4 ° C - până la cinci zile, în congelator - până la 6 luni. Laptele scos din congelator poate fi păstrat în frigider până la 24 de ore.
Alimentarea la sân sau cu sticluţa
Când copilul prematur ajunge la vârsta de 32-34 de săptâmâni el poate coordona reflexul de sugere, înghiţire şi respiraţie în acelaşi timp. Încurajaţi de semnele unui supt energic pe o suzetă, de semnele vitale stabile, adaosul stabil în greutate la alimentare cu sonda gastrică, medicii şi asistentele medicale vor lua decizii privind iniţierea alimentaţiei la sân sau cu sticluţa. Deoarece la început copilul nu are puteri să sugă activ din sân sau sticluţă, el repede oboseşte, de aceea el va fi pus să sugă o dată sau de 2-3 ori pe zi. În toată această perioadă copilul va continua să se alimenteze prin sonda gastrică.
Alăptarea cu succes la sân se consideră atunci când copilul timp de 30 de minute suge toată cantitatea necesară de lapte şi are un adaos suficient în greutate.
Trezirea
Bebeluşii de multe ori în timpul alimentaţiei adorm. Dacă se întâmplă acest lucru, încercaţi să mângâiaţi uşor picioruşele sau mânuţele, sau luaţi o pauză pentru a schimba scutecul, deoarece acest lucru ar putea ajuta să-l treziţi.
Schimbaţi poziţia corpului copilului
În timpul alăptării în mod natural copilul se schimbă la un sân, apoi la altul. Încercaţi să faceţi acelaşi lucru atunci când hrăniți copilul cu biberonul, deoarece va ajuta la dezvoltarea fizică a lui.
Creşterea în greutate şi lungime
Adaosul în greutate este esenţial pentru creşterea şi dezvoltarea copilului prematur. O metodă importantă pentru echipa medicală este evaluarea progresului copilului prin cântărirea zilnică şi măsurarea săptămânală a lungimii lui.
Copiii prematuri iau mai greu în greutate, deoarece ei au nevoie de mai multe calorii pentru vindecare, precum şi pentru creştere. Echipa medicală va monitoriza foarte atent greutatea copilului. Dacă adaosul este insuficient, atunci medicul va ajusta alimentaţia prin fortificarea laptelui matern. Fortificatorii laptelui matern sunt prafuri sau lichide ce se adăugă în lapte pentru a creşte cantitatea de proteine şi calorii. Fortificatorii laptelui matern sunt utilizaţi la nou-născuţii prematuri şi cu greutate mică la naştere, pentru a le ajuta să adauge mai repede în greutate. Evaluarea creşterii după externare se face lunar până la vârsta de 24 de luni.
Protocolul Clinic Național „NUTRIŢIA ŞI ALIMENTAŢIA ENTERALĂ A PREMATURULUI”