Copiii abuzați în copilărie riscă să transmită urmașilor lor boli și tulburări psihice

Consecințe abuzului asupra copiilor pot dura o viață. Fiind neglijați sau abuzați, aceștia riscă să dezvolte, când vor deveni adulți, diverse afecțiuni, inclusiv mentale, cum ar fi depresia. La fel, riscă să dezvolte afecțiuni incurabile, cum ar fi cancerul sau accidentul vascular cerebral. De fapt, efectele abuzului pot dura chiar mai mult. Cercetările sugerează că daunele abuzurilor asupra copiilor se pot transmite din generație în generație, chiar dacă urmașii nu au suferit abuzuri.

Cum anume se întâmplă acest lucru, deocamdată, e cu semn de întrebare. Experimentele pe oameni sunt dificile. În schimb, cercetătorii încearcă să găsească legătura, efectuând studii pe șoareci.

Doctorul Larry Feig de la Universitatea Tufts și colegii săi au arătat într-o cercetare că stresul psihologic pare să provoace schimbări similare în sperma șoarecilor, la fel ca în cea a bărbaților. Studiul publicat face parte din domeniul psihiatriei translaționale.

Biologii știu că trăsăturile se transmit din generație în generație prin gene. Acestea codifică proteinele, care la rândul lor formează organisme. Dar istoria nu se termină aici. S-a dovedit că organismele reglează activitatea genelor de-a lungul vieții, modificând diverse gene, în funcție de circumstanțe. Este posibil ca astfel de fenomene „epigenetice” să poată fi transmise, împreună cu genele în sine, unui descendent al animalului. Ele oferă un mecanism prin care experiențele de viață ale acestuia pot avea efecte asupra descendenților săi.

În căutarea semnelor, doctorul Feig și colegii săi au cerut celor 28 de voluntari bărbați să completeze un chestionar în care să evalueze severitatea oricărei traume pe care au suferit-o în copilărie. Cercetătorii le-au mai cerut mostre de spermă, apoi au căutat dovezi printr-un mecanism comun epigenetic care implică molecule mici denumite micro ARN-uri (acidul ribonucleic). Misiunea lor a fost să se lege de o altă moleculă numita ARN-mesenger, a cărei sarcină a fost culegerea de informații de la gene produse de celulele ce produc proteine.

Micro-ARN face ARN-ul mesager inactiv, reducând astfel activitatea genei în cauză,  poate călători în spermă alături de ADN.

După examinarea spermei bărbaților, cercetătorii au descoperit că probele celor abuzați în copilărie arată concentrații de 100 de ori mai mici în cele două tipuri de micro ARN-uri, miR-34 și miR-449.

Echipa a revenit la experimentul pe șoareci. În mod standard, șoarecii devin stresați când sunt mutați în alte cuști cu alți șoareci. Procedeul se repetă până aceștia ajung la maturitate. După ce au făcut acest lucru, cercetătorii au descoperit că masculii stresați aveau niveluri mai mici de miR-34 și miR-449 în sperma lor. Ei au împerecheat masculii șoareci cu femelele. Embrionii care au rezultat au avut nivele scăzute ale celor două micro ARN-uri.

Astfel, doctorul Feig și colegii săi au arătat că descendentele femele, concepute de șoarecii masculi stresați, tind să fie mai îngrijorate și mai puțin sociabile. La rândul lor, descendenții masculi concep și ei pui stresați. Efectele amestecării în cuști, cu alte cuvinte, par să dureze cel puțin trei generații. Cercetătorii nu au deocamdată dovezi convingătoare că miR-34 și miR-449 sunt responsabile de transmiterea stresului, dar rezultatele sunt sugestive, spun aceștia.

Oamenii de știință intenționează să efectueze un studiu mai mare în acest domeniu. De data aceasta, ei vor oferi chestionare și taților, ai căror fii vor participa la studiu, pentru a testa dacă schimbările epigenetice ale acestora au vreo legătură cu experiențele trăite de tații lor în copilărie.

Fiicele pot fi și ele incluse în studiu, acesta fiind un obiectiv ambițios. Cu excepția cazului în care ingineria genetică poate fi perfecționată într-o zi, modificările genelor sunt greu de detectat. Efectele epigenetice ar putea fi însă tratate, prin creșterea nivelurilor de micro ARN-uri particule în spermă, de exemplu. Aceasta, afirmă cercetătorii, ar putea însemna ca abuzul moștenit să nu mai fie transmis altor generații de descendenți.

Sursa foto: 
www.tati.ro
La Inceput