Accidentul vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral (AVC) mai este numit atac cerebral sau ictus. Potrivit specialiștilor, acesta apare atunci când un vas sanguin din creier este blocat de către un cheag de sânge (tromb) sau când un vas sanguin cerebral se rupe. În primul caz, atunci când o arteră se blochează, partea creierului alimentată cu sânge și oxigen de către acest vas sanguin nu mai este aprovizionată conform necesităților creierului cu aceste elemente. Specialiștii explică că această parte a creierului, care duce lipsă de sânge, nu mai poate funcţiona normal.

Simptome. Astfel, apar așa simptome, precum paralizia braţului și/sau a piciorului, durere de cap foarte intensă. dereglări de vedere, care se manifestă prin apariția unui voal negru sau întunecarea unei părţi a câmpului de vedere și dereglări de vorbire, precum dificultăţi de articulare a cuvintelor, înțelegere sau dificultatea de a găsi cuvintele potrivite. De asemenea, este posibilă și o paralizie a gurii.

Tipuri. Potrivit neurologilor, se disting mai multe tipuri de ictus. Cel mai frecvent este atacul ischemic (infarctul cerebral). Acest tip de ictus este cauzat de blocarea unui vas sanguin de un cheag de sânge. În cazul când se rupe un vas de sânge apare hemoragia cerebrală, aceasta însă se întîlnește mai rar. Hemoragia cerebrală, la rândul ei, este de două tipuri - hemoragia care are loc în creier, numită științific „hemoragie cerebrală parenchimatoasă” (parenchimul este denumirea știinţifică a ţesutului cerebral) și hemoragia care se răspândește împrejurul creierului- numită în termeni medicali „hemoragie meningeană” sau „subarahnoidiană”. Cea din urmă, adică hemoragia care se răspândește împrejurul creierului, apare din cauza unei malformaţii de la nivelul unei artere din creier în formă de sac. Această malformaţie se numește anevrism.

Cauze. Un atac ischemic poate avea diferite cauze. Cheagurile se pot forma în inimă la persoanele care au valvule cardiace defecte. Valvulele sunt responsabile de dinamica circulației sanguine, de aceea atunci când acestea nu funcționează normal, se pot forma cheaguri în sânge.

Cheagurile se mai pot forma și din cauza dereglărilor ritmului cardiac, ca de exemplu în cazul tulburării ”fibrilaţie atrială” – afecțiune ce se manifestă prin tremuriciul sau fibrilația camerelor inimii, ceea ce determină pomparea a mai puțin sânge decât este necesar. ”Aritmia” de asemenea poate forma un tromb în artere. Asta pentru că boala cauzează palpitaţii și bătăi mai rare ale inimii.

De asemenea, cheagurile se pot forma dintr-o placă de ateroscleroză de pe una dintre  arterele carotide sau alt vas care alimntează creierul cu sânge. Carotidele sunt arterele principale, situate pe o parte și alta a gâtului, care transportă sângele de la inimă la cap, iar placă de ateroscleroză este, de fapt, grăsimea și calciul depus pe peretele interior al arterelor.

Specialiștii explică că cheagurile formate în artere se pot rupe și apoi transportate, odată cu sângele, până la creier unde se și blochează în una din artere.

Vasele sanguine ale creierului pot fi de asemenea deteriorate de o presiune arterială prea ridicată. Aceasta poate fi cauzată de hipertensiune arterială sau de ateroscleroză. La persoanele care au hipertensiune arterială și ateroscleroză, vasele sanguine mici situate în profunzimea creierului se blochează și dezvoltă tromboza lor.

De cealaltă parte, hemoragiile cerebrale pot fi cauzate de faptul că vasele sanguine cerebrale, devenind fragile din cauza hipertensiunii arteriale, se pot rupe. La unele persoane, în vasele cerebrale se formează niște ”umflături”, care se numesc anevrisme. În marea majoritate a cazurilor, anevrismul cerebral este asimptomatic și trece neobservat. În cazuri mai rare, acesta se rupe și duce la hemoragii cerebrale. Din ce cauză însă apare anevrismul încă nu se știe cu siguranță.

 

Sursa text:  Protocol clinic naţional - Accidentul Vascular Cerebral Ischemic

Sursa foto: romedic.ro

La Inceput