Mituri: mesele mici și frecvente ne ajută să slăbim

Dacă v-ați confruntat cândva cu dorința de a vă micșora masa corporală și de a duce un mod sănătos de viață, vă sunt bine cunoscute „regulile de aur” ale slăbitului.

Însă, odată cu trecerea timpului și evoluția științei, multe dintre acestea au trecut în categoria de „mituri” datorită ineficienței demonstrate prin intermediul studiilor medicale. Astăzi, sarcina noastră este să detectăm din tot amalgamul de informație miturile și să nu ne lăsăm pradă acestora.

Una dintre „regulile de aur” ale slăbitului zice: mănâncă mese mici și frecvente, cu un interval nu mai mare de 3 ore, astfel vei arde mai multe calorii și vei slăbi.

Adepții acestei teorii aduc numeroase argumente: diminuarea senzației de foame, micșorarea porțiilor și a volumului stomacului, arderea mai multor calorii sau chiar reglarea zahărului din sânge. Argumente necontestabile și valabile pe parcursul mai multor ani, astăzi acestea sunt combătute de ultimele cercetări medicale.

Mesele frecvente nu accelerează metabolismul

Metabolismul, sau rata metabolică este viteza cu care organismul „arde” caloriile acumulate din alimente. Iar numărul acestora variază în funcție de necesități.

În fiecare zi, o bună parte din calorii este arsă pentru funcțiile vitale, precum bătăile inimii, respirația și funcționarea organelor. Această cantitate de calorii este denumită „metabolismul bazal”.

O altă parte de calorii este arsă pentru activitățile zilnice – mersul, urcatul scărilor, activitatea intelectuală sau treburile casnice. În mod ideal, caloriile pe care le consumăm zilnic ar trebui să corespundă cu numărul caloriilor arse în aceste activități.

Adițional, în fiecare zi, pentru digestie organismul arde  un surplus de 10% din caloriile consumate – indiferent în câte reprize.

Iar matematica este simplă. 3000 de kilocalorii pot fi consumate fie în trei reprize a câte 1000, fie în șase a câte 500. În final, organismul oricum pierde 300 de calorii, sau 10% pentru digestia acestor alimente. Deci, mesele frecvente nu ard nici o kilocalorie în plus.

Nu întotdeauna mesele frecvente reduc senzația de foame

Nici acest argument nu este demonstrat în totalitate. Deși unele studii medicale indică la o micșorare a senzației de foame în urma mâncatului frecvent, altele contrazic această teorie.

Un studiu recent a comparat senzația de foame în urma consumului a trei și șase mese, în ambele cazuri, bogate în proteine. Rezultatele acestuia au demonstrat că trei mese mari au fost mai sățioase decât șase mici.

Astfel, totul este individual. Dacă mesele mai mici și mai frecvente sunt de ajutor în reducerea senzației de foame, atunci se poate opta pentru ele. În cazul în care cantitatea alimentelor consumate e greu de controlat și orice masă mică riscă să se transforme în una mare, atunci ar fi bine de renunțat la această idee.

Pentru a reduce din probabilitatea unor mese necontrolate, în ajutor poate veni ascultarea propriului organism. Odată ce senzația de foame a apărut, până la viitoarea masă nu trebuie să treacă mai mult de o oră. Astfel poate fi redusă dorința de a mânca „absolut tot” din frigider.

Diferența o fac caloriile, nu frecvența meselor

În cazul slăbitului, adevărul e simplu – pentru a reduce din masa corporală e necesar de a micșora numărul de calorii consumate. Acest lucru e posibil prin micșorarea porțiilor, nu și prin mărirea numărului de mese.

Modernizarea e tendința de bază în toate domeniile, inclusiv în nutriție. La momentul actual, cea mai nouă tendință este cea de a individualiza alimentația la maxim. Dacă mâncatul frecvent este o soluție pentru a reduce foamea, se poate recurge la el. Să nu uităm însă că acest truc nu ne slăbește, iar diferența o face cantitatea de alimente, nu și frecvența meselor.

 

Maria-Victoria Racu,

medic nutriționist

Sursa foto: 
Top culturism
La Inceput