Calitatea ovocitelor și posibilele cauze ale infertilității

Dr. Maria Butnaru

medic embriolog

Ovocitul este celula sexuală din corpul femeii (gametul feminin). Acesta este cea mai mare celulă a corpului uman și are o evoluție diferită de restul celulelor în cursul dezvoltării organismului.

Celulele reproductive (gameții) se deosebesc de celelalte celule ale organismului uman prin faptul ca au un număr de cromozomi redus la jumătate. Celulele sexuale au doar 23 de cromozomi (un singur set de cromozomi sau celule haploide), în timp ce oricare altă celulă are 46 de cromozomi (23 perechi de cromozomi sau două seturi de cromozomi, sau celule diploide).

Formarea celulelor cu un singur set de cromozomi (haploide) are loc prin diviziunea meiotică (este tipul de diviziune celulară care permite formarea celulelor reproducătoare) a celulelor stem progenitoare de gameți (din celule diploide). Formarea gameților la cele două sexe are loc diferit decât perioada de dezvoltare și durata procesului.

În testicule, meioza și formarea celulelor sexuale mature au loc la pubertate, cele doua se desfașoară consecutiv, nefiind decalate în timp. În ovare meioza începe în primele săptămâni ale vieții intrauterine și continuă până în trimestrul 2 de sarcină, în timp ce maturitatea ovocitelor are loc abia la pubertate.

Ovarul fetal produce aproximativ 8 milioane de pre-ovocite (ovocite primare), dintre care doar 1-2 milione vor supravietui după naștere, iar restul, de aproximativ 6-7 milioane, se vor degrada prin apoptoza (moarte fiziologica programată). Mecanismele reglatoare și sensul biologic al acestui fenomen este încă necunoscut, dar explică prezența în ovar al unui număr mare de ovocite apoptotice, care nu pot genera embrioni viabili, chiar și la femeile foarte tinere.

Raportul de ovocite apoptotice este o caracteristică individuală și poate varia de la femeie la femeie.

Ovocitele primare din ovarul nou-născuților de sex feminin sunt ovocite imature, care nu au terminat diviziunea meiotică, fiind blocate în așa-zisa profază I a meiozei, în care perechile de cromozomi formează joncțiuni (se alipesc), în scopul realizării schimbului de material genetic între ei.

Ovocitele stau blocate în profaza I a meiozei aproximativ 10 – 50 de ani, în funcție de momentul recrutării acestora în scopul maturării și ovulării. Fiecare ciclu ovulator din perioada post-pubertară va debloca un număr de ovocite primare, lansându-i în procesul de maturare, prin continuarea diviziunii meiotice începute în perioada de dezvoltare embrionară. Continuarea diviziunii meiotice începe cu dezjuncția (dezlipirea) cromosomilor pereche, care atrage după sine numeroase erori în repartiția materialului genetic în gameții rezultați.

Astfel, dezjuncția incompletă sau imposibilitatea realizării acesteia duc la formarea unor gameți cu un număr supranumerar de cromozomi sau gameți cu fragmente sau cromozomi întregi lipsă. În urma procesului de fertilizare, acești gameți vor genera embrioni aneuloploizi (cu diverse tipuri de aberații cromozomiale), care în majoritatea cazurilor se opresc din evoluție în diferite etape de dezvoltare.

Dezjuncția defectuoasă se accentuează o dată cu vârsta femeii, din cauza perioadei prelungite de arest al ovocitelor în profaza meiozei I, dar și ca urmare a acumulării efectelor genotoxice ale diferitor substanțe farmacologice, fumat, alcool, radiații, stres etc., la care se expune femeia de-a lungul anilor.

Prin urmare, cu cât este mai mare perioada dintre începerea meiozei (viața intrauterină) și până la reluarea acesteia (ovulație), cu atât este mai mare probabilitatea producerii aberațiilor cromozomiale. Aceasta explică de ce o dată cu înaintarea în vârstă, numărul ovocitelor, care pot genera embrioni intacți din punct de vedere genetic (euploidici) scade, ajungând sub 10% la femeile de peste 39 ani.

În concluzie, calitatea ovocitelor este o noțiune complexă, la care contribuie atât factorii genetici, cât și acțiunile extrinseci prelungite și nu există tratamente pentru remedierea modificărilor structurale ale materialului genetic. Într-o anumită măsură, scăderea calității ovocitelor determinată de acțiunile extrinseci poate fi prevenită, prin conștientizarea efectelor negative asupra fertilității, a factorilor precum amânarea conceperii unui copil, fumatul, consumului excesiv de alcool sau abuzurile medicamentoase.

La Inceput