Larisa Arnăut, medic de familie
Multe infecţii, care afectează nou-născuții, se transmit de la mamă la copil în timpul nașterii sau în timpul sarcinii. Pentru că bebelușul se naște cu ele, acestea sunt numite infecții congenitale. De ce sunt cauzate și cum pot fi tratate, ne spune medical de familie, Larisa Arnăut.
Infecțiile congenitale sunt cauzate de cele mai deseori de diverși viruși, bacterii, fungi sau paraziți.
Una dintre aceste afecţiuni este pneumonia congenitală. Ea poate apărea la naștere sau în primele 3 zile de viață și este denumită astfel, deoarece contaminarea s-a făcut în perioada fetală, înainte sau în cursul travaliului.
Sursa de infectare
Sursa de infectare poate fi generalizată a mamei și se transmite pe cale hematogenă, fie este o infecție amniotică, adică fătul se poate infecta pe cale respiratorie, în momentul în care aspiră lichidul amniotic. Printre infecțiile generalizate care le poate transmite mama, cele care provoacă mai frecvent infecții fetale sunt virozele, toxoplasmoza, listerioza. Infecțiile amniotice au loc prin propagarea unor procese infecțioase de vecinătate (anexite, cistite, pielite, pielonefrite, colite), sau infecții ascendente din căile genitale prin membrane rupte, sau rareori intacte.
Mai există și cazuri când pneumonia apare la copiii a căror mame au avut infecții ale căilor aeriene sau infecții dentare cu extracție. Germenii izolați sunt, de obicei, stafilo-streptococi patogeni, bacili coli, etc. Diseminarea leziunilor este mai masivă decât în infecțiile aeriene post-natale și este favorizată de suferință fetală provocată de disgravidii, travalii distocice, când alături de leziunile infecțioase se constată și leziuni în alte viscere.
Un fapt care merită precizat este frecvența extrem de scăzută a infecțiilor pulmonare la făt, în comparație cu numărul mare de infecții amniotice și chiar de infecții generale ale mamei, care apar în ultima perioadă a sarcinii.
Când apare pneumonia congenitală
Simptomele pneumoniei congenitale pot fi prezente din momentul nașterii sau pot să apară în primele 48 de ore. Copilul prezintă o hipotonie generalizată, cu cianoză și dispnee, cu accentuarea bătăilor aripioarelor nazale, tiraj subcostal și substernal, polipnee cu respirații superficiale, gemete.
Starea generală este însoțită de hipotermie, refuzul de a primi alimentația, cu manifestări nervoase, somnolență sau agitație excitație.
Evoluția este, în general, gravă și rapidă, majoritatea cazurilor pot fi fatale.
Stabilirea diagnosticului
Diagnosticul diferențial, cu leziunile pulmonare secundare traumatismului obstetrical (plămânul cerebral), este greu de făcut din punct de vedere clinic.
În timpul examenului radiologic se pot observa zone de opacificare, greu de interpretat, însă, din cauza rețetei vasculare bogate din plămân.
Anatomopatoloigic - aspectul plămânului este de plămân hepatizat, cu docimazie variabilă, pozitivă pentru zonele cu densificare. Examenul microscopic este cel care comfirmă diagnosticul clinic.
Tratament
Tratamentul stării infecțioase a mamei trebuie efectuat precoce și susținut pentru a preveni infectarea fătului. Odată stabilit diagnosticul, scopul tratamentului este înlăturarea infecției, asigurarea unui suport ventilator, de circulație a sângelului și nutrițional adecvat. Tratamentul are menirea asigure supraviețuirea și depășirea momentului critic, dar și evitarea complicațiilor. Majoritatea pneumoniilor sunt de natură infecțioasă, iar terapia antimicrobiană este, din acest motiv, obligatorie.
Sfatul Medicului: Indiferent care sunt patogenii întâlniți, specialiștii recomandă alegerea unei politerapii, care are o eficiență sporită.
