Cum poate fi prevenită nașterea prematură

Valeriu Pădure, medic obstetrician-ginecolog, cercetător științific, Institutul Mamei și Copilului

Nașterea prematură este considerată acea naștere care survine între a 22-a și a 36-a săptămână de sarcină plus șase zile de gestație. Acest lucru presupune că femeia începe să aibă contracții uterine regulate, care se manifestă prin sporirea tonusului uterin la fiecare 10 minute sau mai frecvent și sporirea dinamicii scurtării și dilatării colului uterin. Din acest motiv se numește naștere prematură sau înainte de termen.

Cauze

Un răspuns final știința medicală nu-l are. Studiile au arătat că o primă cauză este ruperea prematură a membranei amniotice, care provoacă scurgerea lichidului amniotic. În acest caz, dacă în următoarele ore nu se intervine medicamentos apar contracții uterine, inclusiv sporirea tonusului, care favorizează expulzarea fătului și astfel se produce o naștere înainte de termen.

Un alt factor care favorizează nașterea prematură este sarcina gemelară sau cea de tripleți. Ambele prezintă un risc sporit de naștere prematură.

De asemenea, patologiile colului uterin, scurtarea acestuia, dilatarea, care pot duce la naștere prematură. Alte cauze ar putea fi insuficiența hormonului progesteron, infecțiile uterine, prin crearea unui polihidramnios, ceea ce înseamnă acumularea excesivă a lichidului amniotic. Acest lucru presupune o creștere a tensiunii intrauterine, scurtarea colului uterin sau dilatarea lui ulterioară.

Factori externi

Mai rar, dar se poate întâmpla în cazul unei desprinderi premature a placentei sau, din cauza placentei praevia, adică  placenta creşte în partea inferioară a uterului şi acoperă total sau parțial din deschiderea colului uterin, provocând și o hemoragie.

Patologii materne severe, care pun în pericol viața fătului sau a mamei precum preeclampsia severă(este definită ca o tensiune arterială mai mare de 140 mm Hg pentru cea sistolică şi de 90 mm Hg pentru cea distolică- 140/90, după cea de-a 20-a săptămână de sarcină. De asemenea, eclampsia, apare dacă preeclampsia nu este tratată. Suplimentar celor două patologii severe, femeile cu eclampsie pot avea convulsii, sindromul HELLP, diabet zaharat complicat cu fetopatie diabetică (sindrom complex şi eterogen, indus de tulburarea genetică sau dobândită, a secreţiei de insulină şi/sau de rezistenţa celulelor periferice la insulină, fapt, care provoacă modificări profunde în metabolismul proteic, glucidic, lipidic, ionic şi mineral), etc. În cazul apariției acestor complicații aplicăm diferite măsuri medicale, fie stimularea travaliului cu o naștere prematură sau o operație cezariană, pentru a nu permite agravarea stării fătului sau a mamei.

Simptome

Durerile provocate de contracții. Dacă acestea apar cu regularitate, minim șase contracții pe oră și chiar mai multe, dacă sunt asociate cu scurtarea colului uterin, adică acesta are o lungime de 25 de mm sau mai puțin, în termenul de 22- 36 de săptămâni, putem vorbi deja un risc sporit de naștere prematură.

Pentru a determina dacă există sau nu risc de naștere prematură, pot fi efectuate testele ACTIM-Partus. Acestea ajută să determinați riscul nașterii premature prin estimarea nivelului de maturizare a cervixului în timpul sarcinii, aprecierea fFN, adică a fibronectinei fetale - proteina care acționează ca un „lipici” în sarcină, atașând sacul amniotic de stratul intern al uterului. El se face foarte rapid. În Moldova, aceste teste se fac doar la unele spitale private din țară.

Acesta este efectuat nemijlocit de către medicul obstetrician-ginecolog prin prelevarea cu un tampon steril a unui conținut din colul uterin şi fornixul posterior (zona dintre cervix și peretele posterior al vaginului).

O naștere prematură, așa cum am mai spus, poate fi cauzată cel mai des de ruperea membranei amniotice. Gravidele nu întotdeauna sesizează acest lucru. Pacienta poate avea eliminări de lichid, la care uneori mamele atrag atenția, alteori nu. Această neglijență poate duce la o naștere înainte de termen.

Metodele de prevenire

- Este important ca mama să fie la evidența medicului de familie și la medicul obstetrician ginecolog

- Când mama observă anumite complicații în sarcină se recomandă să apeleze de urgență la un specialist

- Diagnosticarea corectă și la timp a infecțiilor ginecologice și a infecţiilor extragenitale.

- Suportul hormonal pe care trebuie să-l urmeze mama însărcinată. Când avem în anamneză nașteri premature sau dacă al doilea trimestru de sarcină este complicat cu sporirea tonusului uterin la fel avem nevoie de suport hormonal. În sarcinile cu gemeni mama trebuie să ducă o evidență strictă. La cele mai mici semne de riscuri trebuie să fie pregătită să ceară ajutor medical de urgență și chiar să beneficieze de tratament în maternitate.

- Un examen ultrasonografic determină lungimea colului uterin și dezvoltarea fătului, poziția, starea placentei, cantitatea de lichid amniotic, circulația feto-placentară.

Riscurile pentru mamă și făt în cazul nașterii premature

Pentru mamă există riscul să se confrunte cu depresia postnatală, iar pentru făt - numeroase tratamente medicamentoase. Cel mai des fătul născut până la termenul de 32 de săptămâni se află în terapie intensivă sau în secția reanimare pentru nou-născuți. Stresul cel mai mare pentru mamă este că ea nu poate fi alături de el, nu-l poate hrăni direct.

Dacă nașterea a survenit din cauza unor infecții sau ruperii membranelor, de asemenea, cu cât prelungim sarcina, cu atât este mai mare riscul unor infecții intrauterine. Ele pot fi tratate, dacă intervenim la timp și cu mai puține sechele pentru mamă.

Cel mai mare risc pentru făt este decesul perinatal, adică imediat după naștere. Acesta poate surveni și în timpul nașterii, mai ales din cauza termenului foarte mic de 25-26 de săptămâni. Travaliul creează un stres enorm pentru el. Când vorbim despre un făt prematur, per ansamblu, tot organismul lui este nedezvoltat. Nu este dezvoltat nici sistemul respirator, nici cel cardiovascular, prin urmare fătul nu rezistă stresului din timpul nașterii.

Cea mai mare problemă este așa numitul distress sindrom. Acest lucru înseamnă că nou-născutul prematur nu poate asimila oxigenul și nici  inspira, respiră greu. El nu este pregătit să facă faţă condițiilor externe. Trecerea din mediul intrauterin la cel extern reprezintă un stres pentru el. De asemenea, pentru fătul născut prematur există riscul infecțiilor congenitale. Acestea pot avea urmări grave și se tratează foarte greu.

Cu cât menținem mai mult o sarcină intrauterină cu atât cresc șansele de supraviețuire ale fătului.

Când nou-născutul prematur poate fi externat?

Depinde de făt și de starea lui. Dacă avem un făt născut până la 28- 30 de săptămâni el rămâne în maternitate timp de o lună sau două. Este externat doar când starea lui este stabilă, respiraţia spontană și greutatea normală. Dacă vorbim de un făt născut după 32 de săptămâni, care are greutatea între 1,8-2,4 kg, el va sta în spital mai puțin. După ce medicii se asigură că el respiră și mănâncă singur, poate fi externat.

Există riscul ca după o sarcină prematură mama să nu poată alăpta?

Există riscul, mai ales, pe fundal de stres. În cazul mamelor care nu alăptează, deoarece copiii sunt în terapie intensivă, lactația scade și poate să dispară.

Există riscul ca după prima sarcină pre-termen și a doua să fie la fel?

Da, există acest risc, însă nu sunt date concrete cât de mare poate fi acesta.  Totuși,  nu sunt puține cazurile, când după o naștere prematură, să urmeze una în termen. În Republica Moldova, anual sunt aproximativ 1.600-1.800 de nașteri premature. Cercetările clinice randomizate, efectuate de specialiștii străini, arată că există o probabilitate ca și fetița născută prematur să aibă și ea o sarcină pre-termen. Depinde de factorii imuni și cei genetici.

Sfatul Medicului: Profilaxia este foarte importantă. Dacă până la sarcină aveți anumite probleme, cum ar fi infecții, probleme imune, genetice, cel mai bine este să urmați tratamentul prescris de medic pentru a diminua urmările unei nașteri premature. Peste 40% dintre nașterile premature survin din cauza ruperii membranei amniotice, care apare pe fundalul infecțiilor locale, cronice, ginecologice. Infecţiile renale cronice cu acutizări frecvente, cariile dentare, parodontitele cronice, otitele cronice netratate la timp și corespunzător pot provoca indirect sau direct o naștere pre-termen. Dacă în timpul sarcinii apar anumite complicații nu trebuie să le treceți cu vederea. Adresați-vă medicului. De asemenea, examenele ultrasonografice trebuie realizate la timp. Mama trebuie să țină cont de datele introduse în carnetul perinatal și să urmeze sfaturile specialistului.

 

La Inceput