Mituri: Diete pentru slăbit: între mit și demonstrații științifice

Dacă cântarul e nemilos și arată cifre inacceptabile, iar oglinda reflectă toate păcatele alimentare, pentru majoritatea, soluția este evidentă: Dieta!

Din păcate, de cele mai dese ori acest termen include regimuri hipocalorice severe, cu un număr limitat de produse sau calorii. Pe termen lung, deși acestea ne slăbesc, există o mare probabilitate de a ne și îmbolnăvi.

Care sunt riscurile dietelor?

Iată 4 diete „miraculoase”, frecvent adoptate de persoanele ce doresc să slăbească  și riscurile pe care le poartă acestea:

  1. Dieta „mono„ – se focusează pe un aliment sau un singur grup de alimente (dieta din hrișcă, varză, dovlecei, chefir, grapefruit ș.a.). Pe lângă privațiunea severă de nutrienții necesari organismului, aceste diete devin rapid plictisitoare. Astfel, deși eficiente din start, în perspectivă, devin un motiv de a lua gustări frecvente, deseori hipercalorice. În plus, acestea nu învață obiceiuri alimentare sănătoase, astfel încât în scurt timp are loc revenirea la alimentația obișnuită, iar kilogramele au tendința să revină, chiar și peste numărul inițial.
  2. Diete „detox” – cu expresii devenite anecdotice, aceste diete promit efecte miraculoase în 2-3 sau 4 săptămâni. Focusate în general pe „curățarea corpului” sau „detoxifierea ficatului”, acestea nu au nici o demonstrație științifică a eficienței. Specialiștii atenționează: corpul nostru este echipat cu întreg spectrul de mecanisme pentru a efectua detoxifiere de sine stătător, iar organele implicate în aceasta sunt ficatul și rinichii. Riscurile ascunse în spatele lor sunt: slăbirea organisimului, în special a capacității imune, dar și glicemia (zahărul din sânge) ce poate varia drastic în cazul sucurilor detox.
  3. Diete cu alimente-minune – Ceaiul sau cafeaua verde, grapefruit-ul, oțetul de mere, goji, portocala amară – alimente menite să „ardă” grăsimea din corp și să ne slăbească. Specialiștii atenționează: nu există elixirul-minune care ar putea să ne slăbească fără un efort suplimentar și din partea noastră. Iar riscurile ascunse în acest caz sunt banii investiți fără a obține efectele dorite. Să nu uităm de faptul că și superalimentele au efecte adverse, contraindicații și doze-limită. Astfel, excesul nu este binevenit.
  4. Înfometarea. Deși cunoaște multiple denumiri, principiul e același – dacă vrei să slăbești, nu mânca! Pe lângă senzația persistentă de foame, hipoglicemii, pierderi de conștiință și gastrite, înfometările nu sunt eficiente. Cauza este evidentă – privarea de alimente pe o perioadă îndelungată este percepută de organism drept o situație de criză. Astfel, se implică toate mecanismele de supraviețuire. Organsimul conservează tot ce are, iar slăbitul stopează. Revenirea la alimentația obișnuită se soldează cu recuperarea rapidă a  kilogramelor. În plus, deși s-a pierdut grăsime și mușchi, se recuperează doar grăsimea. Astfel, masa musculară se pierde, iar formele corpului devin mai masive.
  5. A nu se confunda cu înfometarea pe intervale, eficiența căreia a fost demonstrată prin multiple studii medicale.

Cum găsim un regim potrivit pentru noi?

Un regim potrivit înseamnă comoditate și simplitate. El este maxim adaptat la program, stil de viață, preferințe și starea de sănătate. Deci, un regim alimentar urmează să fie personalizat. Iar aici, termenul de „dietă” nu se înscrie nicicum.

Pentru a găsi regimul potrivit, pot fi parcurși 3 pași simpli:

  1. Detectarea „punctului slab”. Unii cunosc cauza acumulării kilogramelor în plus – fie e vorba despre porții prea mari, nesațietatea pentru dulciuri sau patiserie, gustările permanente și consistente, dragostea față de fast-food sau chiar stresul.

Dacă cauza nu este încă cunoscută, mereu se poate apela la un „jurnal alimentar”, în care timp de minim 14 zile se vor nota toate alimentele și băuturile consumate. Desigur, se va nota cantitatea și ora la care au fost consumate. Ulterior, înscrierile se analizează, iar cauza poate fi cu ușurință detectată.

  • Fiți sinceri cu voi înșivă!
  1. Identificarea a 1-3 schimbări ce pot fi întreprinse în regim. În acest caz, schimbările se conștientizează și se transformă în deprinderi. Iar aceste deprinderi sunt, de regulă pe termen îndelungat.
  2. Monitorizarea rezultatelor. Dacă procesul de slăbire e dificil sau ineficient, e cazul de a mai adăuga sau micșora numărul schimbărilor alimentare întreprinse. Nu e nici cazul așteptărilor prea mari. Pentru un rezultat de durată, demonstrat științific, e suficientă pierderea a 1 kg pe săptămână.

Nu uitați – hrănirea corpului nu e asociată cu chinul, indiferent dacă e vorba de mâncare prea multă, prea puțină sau necorespunzătoare.

Fiți atenți la alegerile voastre!

 

Maria-Victoria Racu,

medic nutriționist

Sursa foto: 
www.brigitte.de
La Inceput