O angiografie este indicată atunci când se doreşte obţinerea unor informaţii de detalii despre aspectul şi funcţionalitatea unui vas sanguin şi al ramificaţiilor acestuia.
Este utilizată, in principal, pentru studierea vaselor inimii și ale plămânilo, celor ale creierului și mădivei spinării (angiografii cerebrale și medulare) și ale membrelor și viscerelor (rinichi, mezenter). Acest examen servește la depistarea leziunilor arteriale, îndeosebi ale stenozelor (îngroșările) consecutive ateromului (depozit lipidic pe peretele arterial), anevrismelor (dilatații localizate ale arterelor), ocluziilor unui vas de către un aterom sau de către un cheag. Angiografia mai permite să fie distinsă o disecție arterială (clivaj al pereților) sau prezența unei malformații arteriovenoase.
Înaintea unei intervenții chirurgicale, o angiografie dă posibilitatea să se studieze raporturile anatomice între vase și leziunea de operat. În sfârșit, angiografia permite să se practice angioplastii (tehnici de dilatare a unui vas), embolizări (ocluzii terapeutice ale unui vas) și o chimioterapie în situ (injectare pe cale intravasculară a medicamentelor anticanceroase). Această tehnică este denumită „radiologie intervențională”.
Cantitatea de radiații X primita în cursul acestui examen este mică. Totuși, acest examen nu se practică la femeia gravidă. Injectarea unui produs de contrast iodat poate provoca o reacție alergică ce se caracterizează prin grețuri, vomă, erupții cutanate și în plus o scădere a tensiunii arteriale. Medicul se asigură deci ca pacientul nu a prezentat vreodată alergie (astm, eczemă, alergie la iod). În cazul în care a prezentat vreo formă de alergie, medicul poate prescrie pacientului un tratament antialergic, care trebuie să fie urmat în zilele dinaintea examenului.
Pentru a preveni orice risc de hemoragie, luarea de anticoagulante trebuie să fie diminuată sau suspendată provizoriu.
Persoanele care suferă de insuficiență renală trebuie să ia anumite precauții, în special să consume din abundență lichide în zilele care preced și urmează examenului. Medicul prescrie efectuarea analizelor privind nivelul de uree și de creatinină.
Medicul practician introduce un cateter (un mic tub suplu) într-un vas, prin piele (artera carotidă a gâtului, artera humerală a plicii cotului, artera femurală a plicii inghinale, o venă a membrelor). Atunci când puncționarea nu este directă, practicianul ghidează acest cateter până la vasul de examinat, urmărind înaintarea sa pe un ecran de control, apoi injectează un produs de contrast iodat, opac la radiațiile X, și ia imagini ale drumului său. Apoi cateterul este retras și punctul de puncționare este apăsat.
- Angiografia clasică sau convențională este un examen radiologic al vaselor sangvine care constă în înregistrarea drumului produsului pe un film radiologic, prin clișee la intervale diferite sau în serie.
- Angiografia digitalizată sau numerizată este un examen radiologic al vaselor sangvine care constă în tratarea informatică a imaginilor. Aceasta permite să se prindă imaginile video pe un amplificator de strălucire cu o cameră adecvată, apoi ameliorarea acestor imagini prin îndepărtarea anumitor informații radiologice care nu privesc vasul de studiat (provenind, de exemplu, de la structurile osoase).
- Angiografia prin rezonanță magnetică sau angio-irm sau - RMN este o aplicație recentă a imageriei prin rezonanță nucleară magnetică la examinarea vaselor.
Examenul necesită cel mai des o spitalizare de 24 până la 48 ore. El se practică sub anestezie locală (uneori generală) și durează de la câteva minute până la două ore. Punctul de puncționare arterială trebuie să fie urmărit pe durata următoarelor 24 de ore.
Trebuie să știți că injectarea produsului de contrast provoacă o senzație de căldură, trecătoare. Poate surveni un mic hematom la locul puncționării și se pot produce reacții alergice trecătoare. Complicații cardiace, hemoragice sau neurologice sunt foarte rare.
În funcție de segmentul vascular explorat deosebim: angiocardiografie, aortografie, arteriografie, coronarografie, flebografie, splenoportografie.
