Info vaccinuri

Amânarea, pentru o perioadă determinată, a celei de a doua doze de vaccin, cunoscută și drept rapel, poate fi un eveniment neprăvăzut, dictat fie de reținerile livrării vaccinului în țară, fie de unele probleme personale. Însă rămâne neclar dacă aceste rețineri pot reduce sau, invers, accentua imunitatea oferită de vaccin. Îți explicăm în continuare dacă trebuie să îți fie frică de rețineri sau nu și ce zic ultimele studii medicale.

Consumul de alcool înainte, dar mai ales după administrarea vaccinului a devenit un fel de „taboo” pentru majoritatea persoanelor care decid să se imunizeze, deși o părere unică și o recomandare oficială nu există până în acest moment. Am decis să clarificăm lucrurile și să documentăm ce recomandă producătorii de vaccinuri și experții din domeniu. Află-le pe toate în cele ce urmează.

Majoritatea vaccinurilor au un șir de reacții adverse, iar cel împotriva COVID-19 nu este o excepție. Cei care și-au administrat vaccinul au fost asigurați că durerea în locul injectării, oboseala, durerile de cap, febra sau greața și voma sunt semne sigure că vaccinul funcționează. Această afirmație îi lasă nedumeriți pe cei care nu au avut asemenea reacții adverse în urma vaccinării: înseamnă oare acest fapt că sistemul imun nu a funcționat în cazul lor? Îți povestim în continuare dacă este adevărat sau nu și care sunt explicațiile specialiștilor.

Vaccinul Sputnik V, produs de Centrul Național de Epidemiologie și Microbiologie Gamaleya din Rusia, a fost primul vaccin autorizat pentru administrare împotriva infecției COVID-19. Deși savanții ruși au raportat unele reacții adverse ale vaccinului, siguranța lui este, deocamdată, una controversată. Îți explicăm în continuare ce cunoaștem în acest moment despre reacțiile adverse ale vaccinului.

Multe persoane consideră că după ce își iau cea de a doua doză de vaccin împotriva noului coronavirus, aceasta îi va reîntoarce rapid la viața de până acum: fără măști, distanțare socială, cu petreceri mari și zgomotoase cu mulți oameni și îmbrățișări călduroase cu prietenii. Însă, realitatea este mult mai complicată. Persoanele care și-au luat cea de a doua doză sau urmează să o facă trebuie să împartă același spațiu, chiar și personal, cu cei care au făcut o singură doză sau refuză categoric să se vaccineze. Recent, autoritățile americane, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), au explicat detaliat ce pot face și ce trebuie să evite persoanele care sunt vaccinate pe deplin. Urmărește-le recomandările.

Diversitatea vaccinurilor împotriva COVID-19 care au ajuns și urmează să ajungă în Moldova ne determină să cântărim efectele adverse pentru fiecare dintre acestea și să luăm o decizie finală în funcție de acest aspect: ne vaccinăm sau nu și cu ce ser anume. Însă, este important să reținem că toate vaccinurile au drept scop stimularea și antrenarea sistemului imun, iar acest fapt nu se poate alege fără un șir de reacții adverse, care, potrivit autorităților, sunt de cele mai multe ori ușoare, cu o durată maximă de câteva zile. Află în continuare care sunt reacțiile adverse pentru vaccinurile cu care este și va fi imunizată populația Moldovei.

Deși în acest moment nu există un remediu care ar preveni sau ar trata o dată și pentru totdeauna infecția HIV, iar persoanele infectate sunt nevoite să administreze medicamente antiretrovirale toată viața, savanții lucrează intensiv la crearea unui vaccin care ar proteja populația de infecția cu acest virus. Mai mult decât atât, prima fază a studiilor clinice (realizate pe un grup de oameni) a fost parcursă cu succes, iar rezultatele demonstrează că acest vaccin ar putea fi eficient.

După cum am povestit anterior, anticorpii sunt particule proteice specifice sintetizate de sistemul imun drept răspuns la suportarea infecției sau la administrarea vaccinului. Depistarea anticorpilor în sânge este singura modalitate de a determina, dacă o persoană a fost infectată anterior sau a recepționat vaccinul împotriva COVID-19. Tot aceștia sunt un indicator că organismul este protejat de viitoarea infecție. Îți povestim în continuare când apar anticorpii după administrarea diferitor tipuri de vaccin și prin ce se deosebesc de anticorpii obținuți în mod natural, după suportarea infecției.

Toate virusurile, inclusiv SARS-CoV-2 care provoacă îmbolnăvirea COVID-19, se schimbă în timp. Acest fenomen este provocat de faptul că odată ce virusul s-a înmulțit (replicat) într-o gazdă nouă (un alt om), el suferă modificări mici, care sunt specifice acestui proces. Aceste schimbări sunt denumite „mutații”. Una sau mai multe mutații formează o nouă „variantă” a virusului. În contextul campaniilor de imunizare lansate în mai multe state ale lumii apare întrebarea cum ar putea fi influențată eficacitatea vaccinului de noile variante ale virusului. Află în continuare răspunsul experților de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

În acest moment, vaccinurile anti-Covid19, aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA), sunt create prin tehnologia ARN mesager. Este o tehnologie nouă, care nu a mai fost utiliztă până în acest moment. Ea direcționează celulele din corp sau le „sfătuiește” să producă anticorpi. Altfel spus, ajută organismul să riposteze maladiei. Cu toate acestea, este bine să știm că există și alte metode de a crea un vaccin, care ne-ar putea ajuta la fel de bine să luptăm împotriva noului corovirus. Iată ce opțiuni există, potrivit explicațiilor specialiștilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).