Dr. Vitalie Pântea, Șef de secție în cadrul Centrului Stomatologic Universitar, Asistent Universitar, Catedra Stomatologie Ortopedică USMF „Nicolae Testemițanu”
Termenul de bruxism provine din limba greacă și înseamnă „scrâșnit din dinți”. El afectează o mare parte dintre oameni și este caracterizat prin încleștarea maxilarelor, care în timp duce la abraziunea suprafețelor dentare și chiar la leziuni dentare permanente. De asemenea, afecțiunea provoacă o durere cronică a articualției temporo-mandibulare.
Bruxismul este de două feluri - de zi, când suntem conștienți și de noapte - care apare în timpul somnului. La unii bruxismul apare în timpul zilei, din cauza încordării psiho-emoționale, la alții apare noaptea, în timpul somnului. Adulții pot avea atât bruxism de zi, cât și de noapte, uneori chiar combinat. La copii, de regulă, se manifestă bruxismul nocturn.
Există mai multe cauze ale apariției bruxismului. Acestea pot fi de origine ocluzală, musculară, psiho-somatică, din cauza dereglărilor de somn, genetică, etc.
Multiple cercetări au demonstrat corelația dintre bruxism și factorul psiho-emoțional și anume stresul. În timpul suprasolicitărilor emoționale crește excesiv activitatea musculară. În același timp, bruxismul nocturn este considerat și ca o formă de dereglare a somnului. Bruxismul de zi este asociat cu stresul psihologic, stările de anxietate, stările depresive și unele particularități de comportament.
La apariția bruxismului diurn, precum și al celui nocturn sunt importanți și alți factori, cum ar fi dereglările ocluzale sau angrenajele patologice ale dinților. Acest lucru înseamnă că dinții se ating anormal unul de celălalt. O altă cauză ar fi malocluziile dentare (anomalie în trei planuri- vertical, transversal și sagital), etc.
Teoria precum că bruxismul apare din cauza paraziților intestinali este o afirmație falsă. Nu există nicio legătură între ele.
Bruxismul se manifestă în primul rând asupra sistemului dentar, care duce la abrazia (atriția) țesuturilor dure dentare sau a smalțului. La fel sunt afectați și mușchii masticatori, prin prezența hipertonusului, hipertrofiei mușchilor, spasmelor și rigidității musculare. Netratat la timp, bruxismul poate afecta și articulația temporo-mandibulară, ducând la apariția semnelor și simptoamelor de disfuncție mandibulo-craniană. De regulă, acestea se manifestă prin cefalee, dureri musculare și articulare, dereglare cinematicii mandibulare, etc.)
Tratamentul bruxismului trebuie să fie interdisciplinar, deoarece în multe cazuri este nevoie și de tratament neurologic pentru a fi eliminat stresul și stările depresive. Tratamentul stomatologic ar consta în corecția dereglărilor dinților, fiind înlăturată suprapunerea acestora. De asemenea, prin deprogramarea mușchilor masticatori și utilizarea gutierelor dentare (proteze speciale), care sunt un remediu eficient și accesibil pentru pacienți. Gutierele dentare previn și stopează abrazia patologică a dinților și relaxează mușchii masticatori, ștergând urmele patologice musculare.
Doar un diagnostic corect și un tratament adecvat poate fi eficient în tratamentul scrâșnitului dentar.
Termenul de bruxism provine din limba greacă și înseamnă „scrâșnit din dinți”. El afectează o mare parte dintre oameni și este caracterizat prin încleștarea maxilarelor, care în timp duce la abraziunea suprafețelor dentare și chiar la leziuni dentare permanente. De asemenea, afecțiunea provoacă o durere cronică a articualției temporo-mandibulare.
Bruxismul este de două feluri - de zi, când suntem conștienți și de noapte - care apare în timpul somnului. La unii bruxismul apare în timpul zilei, din cauza încordării psiho-emoționale, la alții apare noaptea, în timpul somnului. Adulții pot avea atât bruxism de zi, cât și de noapte, uneori chiar combinat. La copii, de regulă, se manifestă bruxismul nocturn.
Există mai multe cauze ale apariției bruxismului. Acestea pot fi de origine ocluzală, musculară, psiho-somatică, din cauza dereglărilor de somn, genetică, etc.
Multiple cercetări au demonstrat corelația dintre bruxism și factorul psiho-emoțional și anume stresul. În timpul suprasolicitărilor emoționale crește excesiv activitatea musculară. În același timp, bruxismul nocturn este considerat și ca o formă de dereglare a somnului. Bruxismul de zi este asociat cu stresul psihologic, stările de anxietate, stările depresive și unele particularități de comportament.
La apariția bruxismului diurn, precum și al celui nocturn sunt importanți și alți factori, cum ar fi dereglările ocluzale sau angrenajele patologice ale dinților. Acest lucru înseamnă că dinții se ating anormal unul de celălalt. O altă cauză ar fi malocluziile dentare (anomalie în trei planuri- vertical, transversal și sagital), etc.
Teoria precum că bruxismul apare din cauza paraziților intestinali este o afirmație falsă. Nu există nicio legătură între ele.
Bruxismul se manifestă în primul rând asupra sistemului dentar, care duce la abrazia (atriția) țesuturilor dure dentare sau a smalțului. La fel sunt afectați și mușchii masticatori, prin prezența hipertonusului, hipertrofiei mușchilor, spasmelor și rigidității musculare. Netratat la timp, bruxismul poate afecta și articulația temporo-mandibulară, ducând la apariția semnelor și simptoamelor de disfuncție mandibulo-craniană. De regulă, acestea se manifestă prin cefalee, dureri musculare și articulare, dereglare cinematicii mandibulare, etc.)
Tratamentul bruxismului trebuie să fie interdisciplinar, deoarece în multe cazuri este nevoie și de tratament neurologic pentru a fi eliminat stresul și stările depresive. Tratamentul stomatologic ar consta în corecția dereglărilor dinților, fiind înlăturată suprapunerea acestora. De asemenea, prin deprogramarea mușchilor masticatori și utilizarea gutierelor dentare (proteze speciale), care sunt un remediu eficient și accesibil pentru pacienți. Gutierele dentare previn și stopează abrazia patologică a dinților și relaxează mușchii masticatori, ștergând urmele patologice musculare.
Doar un diagnostic corect și un tratament adecvat poate fi eficient în tratamentul scrâșnitului dentar.
