Cinci întrebări despre luxația congenitală de șold la copii

Luxația congenitală a șoldului este o anomalie a articulației șoldului care afectează copiii la naștere. Dacă această afecțiune nu este tratată, mai târziu apar dereglări de mers. Tratamentul afecțiunii, efectuat de către un chirurg ortoped, este mult mai simplu și eficient, dacă este realizat la timp.

De aici și importanța de a depista această maladie în primele săptămâni de viață. Acest lucru se bazează pe o examinare clinică, efectuată de către un medic sau un pediatru și în unele cazuri utilizându-se o ecografie a șoldurilor.

1. Ce este o luxație congenitală a șoldului?

Este un defect de fixare a două elemente care formează articulația șoldului: capul femurului și cavitatea osului bazinului care-l prinde, numită cavitatea acetabulară. Pentru un șold normal, capul este plasat în cavitate. În caz de luxație, el este situat în afara acetabulului.

2. Care sunt factorii de risc?

Precum ne indică și denumirea, aceasta este o malformație prezentă deja la naștere. Factorii care cauzează afecțiunea, acționează încă în timpul sarcinii. Cei care favorizează anomalia cel mai frecvent, sunt:
- Antecedentele familiare: cazuri similare întâlnite la rudele sau frații și surorile copilului.

- Postura, în poziție șezând, în timpul sarcinii.

- Contracții mari ale uterului mamei asupra fătului la finele perioadei de sarcină și complicații la naștere(deformații ale genunchiului, torticolis)

3. Consecințele unei luxații congenitale de șold netratate

Afecțiunea nedepistată și netratată în primul an de viață se dezvoltă, ca o consecință, în șchiopătare la o vârstă mai mare. O altă formă a luxației (cum este displazia) nedetectată la timp poate trece într-o artroză a șoldului pe la vârsta de 30-40 de ani.

4. Cum să ne dăm seama dacă este sau nu afectat copilul?

Cu cât mai devreme este stabilit diagnosticul, cu atât șansele de recuperare sunt mai mari. Astăzi, luxația congenitală de șold este subiectul depistărilor sistematice printre noi-născuți. Diagnosticarea se face mai târziu la maternitate, de către pediatru sau de medicul generalist până la a 8-a zi, fiind utilizate manevre specifice(caută semnul Knoll și măsoară flexibilitatea șoldului).
Acest examen trebuie repetat pe parcursul primului an de viață, la fiecare dintre vizitele obligatorii programate la pediatru sau la un alt medic, în funcție de programul de monitorizare stabilit în carnetul medical(15 zile după naștere, 1 lună, 2 luni, 4 luni, 6 luni, 9 luni, 12 luni).

Dacă anomalia a fost depistată în urma unui examen clinic sau dacă bebelușul prezintă unul din factorii de risc, fără să fie prezentă anomalia, se va efectua o ecografie la vârsta de o lună. Aceasta nu este nici obligatorie, nici sistematică.

Important să știți: părinții, deopotrivă, pot participa la facilitarea stabilirii diagnosticului, prin identificarea și înștiințarea medicului despre mișcările asimetrice ale copilului lor sau despre spațiul limitat dintre piciorușe, mai ales atunci când schimbă scutecele.

5. În ce constă tratamentul?

Tratamentul luxației congenitale de șold este încredințată unui chirurg ortoped.
Dacă diagnoza este stabilită la timp, un tratament destul de simplu, ambulatoriu, ar fi suficient în cele mai multe cazuri, pentru a trata afecțiunea.
Acesta constă în „reducerea” luxației, prin plasarea capului femurului în poziția în care el cel mai bine se aranjează în acetabul(așa numita poziție de centrare). Această manevră nu se aplică forțat. Ea se efectuează cu ajutorul dispozitivelor care sunt puse în aplicare și necesită să fie supravegheate riguros:
– În primele 2 luni de viață, se folosește o pâslă moale care ține șoldurile copilului în afară.

– Atunci când tratamentul se face după vârsta de 2 luni sau dacă diagnoza e stabilită mai târziu, se vor utiliza niște pantaloni scurți de corecție, de asemeni comozi, sau dispozitivul numit “ hamul Pavlik” care trebuie să fie pusă în aplicare și monitorizat de către un chirurg ortoped.
“Hamul Pavlik” este un aparat foarte eficient. El este compus dintr-un set de curele care permite o reglare mult mai fină a poziției coapselor și o adaptare în timpul evoluției creșterii copilului, preîntâmpinând mișcările dăunătoare. E nevoie de mai mult instructaj pentru manevrarea acestui dispozitiv.

– În cazul unui tratament ineficient sau diagnosticare tardivă, copilul trebuie spitalizat. Se efectuează o tracțiune în poziție culcată.
Atunci când luxația e depistată foarte târziu sau pentru a ameliora creșterea anormală a acetabulului(displazie), se va recurge la un tratament chirurgical.

Intervenția constă în osteotomia bazinului(se secționează osul pentru a-l reorienta) pentru a restaura o bună cuplare a capului femurului și a cavității acetabulare. Pe parcursul câtorva săptămâni, copilul va purta un mulaj ce va poziționa articulația șoldului. O intervenție chirurgicală nu trebuie privită ca un eșec ci ca o completare a tratamentului ortopedic inițial.

Sursa foto: 
sante.orthodz.com
Sursa: 

sante.orthodz.com

La Inceput