Cum trebuie să descifrezi un buletin de analize medicale

Interpretarea analizelor medicale poate reprezenta o problemă pentru persoanele fără o pregătire de specialitate. Iată câteva informații care te ajută să descifrezi un buletin de analize medicale:

A. Analize hematologie
1. Numărare și formula sanguină leucocitară (NFL)
Un astfel de examen dă informații despre diferitele celule ce intră în compoziția sângelui: globule roții (hematii), întreaga familie a globulelor albe (leucocite), trombocite.

Hematii (eritrocite)

În mod normal, se găsesc între 4,2 si 5,5 milioane de hematii într-un milimetru cub de sânge (numărul este puțin mai mare la bărbați decât la femei). Alți parametri (VGM, TCMH, CCMH) furnizează date privind volumul, densitatea și concentrația globulelor roșii. De exemplu, un VGM mai mic decât valoarea normală traduce o anemie prin lipsa de fier.
Hemoglobina (HG)

Este o substanță pigmentară ce se găsește în fiecare globulă roșie. Permite transportarea oxigenului de la plămâni la țesuturi, precum și a dioxidului de carbon din țesuturi către plămâni. În mod normal, cantitatea de hemoglobină variază între 12 și 16 grame la 100 mililitri (chiar mai mult la bărbați prin comparație cu femeile).

Nivelul hemoglobinei permite depistarea unei eventuale anemii, în această situație, cantitatea este mult diminuată. Totodată, se însoțește și de simptome specifice: oboseală accentuată, amețeli, paloare etc. În cazul unui diagnostic pozitiv, se impune tratament imediat, ce poate consta, în cazuri grave, și în transfuzii de sânge, întrucât un nivel mult prea scăzut de hemoglobină poate avea consecințe grave, chiar fatale (ca urmare a privării de oxigen a anumitor organe, în special a inimii). Pot fi necesare, de asemenea, alte examene, pentru a depista factorul declanșator al anemiei.

Leucocite sau globule albe
Intervin în sistemul de apărare al organismului. În mod normal, numărul lor variază între 4.000 si 10.000 pe milimetru cub. Este importantă cunoașterea cantității de celule din fiecare familie de globule albe. De exemplu, valoarea neutrofilelor (valorile normale ale celor segmentate se încadrează între 2.500-5.500 pe milimetru cub, respectiv între 50-250, ale nesegmentatelor) poate spori în caz de infecție bacteriană. Numărul limfocitelor (valori normale: 1.200-2.400 pe milimetru cub) poate crește în caz de infecție virală, iar al eozinofilelor (valori normale: 100-200 pe milimetru cub), în caz de alergii. Valori crescute ale bazofilelor (valori normale: 0-200 pe milimetru cub) se întâlnesc în anemie, inflamații, alergii sau chiar leucemie. Creșterea monocitelor (valori normale: 0-1000 pe milimetru cub) poate indica: afecțiuni inflamatorii cronice, parazitoze, colită ulceroasă, ciroză hepatică, tuberculoză sau chiar neoplasm.

Trombocite
Sunt fabricate de către măduva osoasă și joacă un rol important în coagularea sângelui. Numărul lor firesc variază între 150.000 și 300.000 pe milimetru cub. Când cantitatea trombocitelor se situează sub limita inferioară, există riscul producerii unor hemoragii. 

Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH)
Indică, în caz de valoare crescută, existenta unui proces inflamator (cauzat de o infecție, o maladie autoimună, cancer). În mod normal, este de 4 până la 10 milimetri la o oră.

Proteina C reactivă (CRP)

Prin măsurarea ei, se poate identifica o eventuală inflamație. În mod normal, valoarea trebuie să fie mai mică de 6 miligrame pe litru. Peste această cantitate, există suspiciunea existenței unui sindrom inflamator mai mult sau mai puțin important.

B. Analize biochimie
1. Glucoza (glicemie)
Reprezintă cantitatea de zahăr din sânge. În mod normal, se situează între 0,7 și 1,10 grame pe litru. Acest examen permite diagnosticarea unui eventual diabet. Boala se confirmă dacă la două glicemii succesive, efectuate pe nemâncate, valorile depășesc 1,26 grame pe litru (sau 7 mmol/l).

2. Creatinina
Reprezintă un martor important al bunei funcționări a rinichilor. Creatinina provine în mod firesc din metabolismul mușchilor și este eliminată pe cale urinară. Pornind de la valoarea ei, se poate stabili (în funcție de vârstă, sex și greutate) explorarea funcțională renală. Cu alte cuvinte, se poate depista o activitate deficitară a acestor organe. În mod normal, valoarea creatininei este mai mică de 13 miligrame pe litru. Sub această cifră, se poate vorbi de insuficiență renală.

3. Colesterol

Dozajul colesterolului este foarte important, mai ales dacă se suspectează afecțiuni cardiovasculare. Pentru o măsurare corectă, este necesar ca pacientul să fie cu stomacul gol. În cazul în care nivelul acestuia este exagerat de mare (valori normale: 20 ani 100-250 mg%, 30 ani 120-290 mg%, 40 ani 135-300 mg%, 50 ani 150-340 mg%), există un risc major de boală a inimii sau a vaselor sanguine, implicit apariția anginei pectorale, infarctului miocardic, accidentului vascular cerebral.

Se stabilesc totodată atât HDL (colesterolul bun, 35-100 mg/dl), cât și LDL (colesterolul rău, 50-150 mg/dl). Cea mai importantă este valoarea LDL, normalizarea sa ținând seama și de eventualii factori de risc, ce depind de fiecare individ în parte (fumat, surplus ponderal, diabet).

4. Trigliceride (TG)
Este vorba de cantitatea de acizi grași din sânge, relevant de dozat în cadrul unui bilanț cardiovascular. În mod normal, nivelul TG este sub 1,5 grame pe litru (sau 1,7 mmol/l).

5. Sodiu
Formula chimică a acestui element este Na și este legat de metabolismul apei. De obicei, valoarea se situează între 310-345 mg/100 ml. Variațiile apar atunci când avem de-a face cu tulburări renale, diaree, vărsături, dar și ca urmare a administrării anumitor medicamente.

6. Potasiu
Formula chimică este K. În mod normal, valoarea se situează între 3,5 si 5 mmol/l. O variație importantă, atât într-un sens, cât și în celălalt, poate traduce un risc de îmbolnăvire a inimii (ritmul cardiac nu este normal). Cantitatea de potasiu din sânge trebuie verificată și în cazul în care se urmează tratament cu diuretice, medicamente care au tendința de a face să varieze nivelul acestui element.

 

Sursa foto: 
http://extranews.ro
La Inceput