Ce sunt testele de screening, cum te ajută să previi boala și complicațiile ei

Medicina evoluează în tempo rapid, tot mai frecvent făcându-și apariția termeni medicali noi, care sunt uneori dificil de înțeles. Unul dintre aceștia este screeningul, un test pe care persoanele îl efectuează pentru a primi asigurarea că sunt sănătoși sau au un risc pentru a dezvolta o anumită boală. Totuși, screeningul nu poate oferi o diagnoză și nu este similar cu o investigație diagnostică. Află în continuare ce este screeningul, ce rezultate oferă și de ce este important să îl efectuezi.

Ce este screeningul?

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, screeningul este o identificare ipotetică a unei boli într-o populație aparent sănătoasă prin utilizarea testelor, examenelor sau altor proceduri care pot fi aplicate rapid și cu ușurință.

Un program de screening include mai multe etape, de la invitația grupului țintă la testare până la asigurarea accesibilității la tratamentul eficient pentru cei depistați cu o patologie.

Un program eficient de screening trebuie să întrunească următoarele criterii:

- Mecanisme pentru invitația sistematică și urmărirea persoanelor identificate prin testul de screening ca având o constatare ce nu se încadrează în normă

- Participarea a peste 70% din populația-țintă la procesul de screening

- Infrastructura și resursele necesare pentru a oferi testul periodic, a diagnostica și a trata eficient pe cei identificați cu forme clinice și subclinice

- Evaluarea calității programului

Care este diferența dintre testele de screening și cele de diagnostic?

Testele de screening și de diagnostic se deosebesc prin următoarele caracteristici:

Scopul – testele de screening detectează indicatorii unei eventuale boli, pe când cele de diagnostic stabilesc prezența sau absența bolii.

Populația-țintă – în programele de screening sunt incluse persoanele care nu prezintă anumite simptome de boală, dar sunt expuse unui anumit risc, pe când în cele de diagnostic sunt incluse persoanele care prezintă simptome sau cele care nu au simptome, dar au un test de screening pozitiv.

Metoda de testare – pentru screening e una simplă și accesibilă pentru populație, pe când pentru diagnostic poate fi una complicată și invazivă, dar justificată pentru a stabili diagnoza.

Rezultatul pozitiv –testele de screening pot suspecta o boală, care însă are nevoie de confirmare prin alte teste medicale. Testele de diagnostic deja livrează o diagnoză precisă.

Care este rezultatul unui screening?

Un test de screening nu-ți va indica dacă ai o patologie sau nu. În schimb, testele de screening divizează populația în două categorii: persoane care au un risc mare de a dezvolta o patologie (rezultat pozitiv al screeningului) și persoane care nu riscă să dezvolte această patologie (rezultat negativ al screeningului).

Persoanelor cu un rezultat pozitiv al screeningului li se va oferi un test de diagnostic, care va oferi mai multe informații despre prezența sau lipsa patologiei. Cei care au obținut un rezultat negativ al screeningului, nu vor trece alt diagnostic. În funcție de testul parcurs, aceștia pot obține o invitație la un screening repetat (de exemplu, în cazul screeningului de col uterin).

De ce să parcurgi un test de screening?

Testele de screening pot detecta unele stări sau reduce riscul îmbolnăvirii sau decesului în urma unei patologii. În unele cazuri, asemeni screeningului mamar, testele pot detecta cancerul în stadiile incipiente. În alte cazuri, de exemplu, screeningul metabolic al nou-născutului, poate depista stări care pot fi tratate înainte de apariția semnelor de boală sau dizabilitate. Iată unele exemple:

- screeningul mamar reduce riscul decesului de cancer mamar cu aproape 30% dacă ai între 50 și 65 de ani și cu aproape 45% dacă ai între 65 și 69;

- screeningul cervical reduce riscul apariției cancerului cervical cu aproape 90%;

- screeningul de auz al nou-născuților ajută la depistarea deficiențelor de auz la o vârstă fragedă. Astfel, părinții pot primi un suport timpuriu, aparate auditive, implanturi cohleare și învățarea limbajului semnelor cât de rapid posibil;

- screeningul HIV al femeilor însărcinate reduce numărul copiilor născuți cu HIV sau infectarea acestora în timpul alăptării

- screeningul metabolic al nou-născuților permite depistarea și tratarea condițiilor ce pot dăuna copilului în viitor, reducerea îmbolnăvirilor, iar în unele cazuri și a deceselor.

De asemenea, screeningul poate oferi informația despre riscul apariției bolilor genetice, precum sindromului Down, Edwards sau Patau sau al altor maladii genetice rare.

Care sunt riscurile screeningului?

Toate testele screening au un potențial de a dăuna sau de a oferi rezultate false. Un rezultat fals-negativ se produce, atunci când o persoană care are semnele unei patologii, este încadrată în grupul celor ce au riscuri reduse de a dezvolta patologia.

Un rezultat fals-pozitiv este primit atunci când persoana, fără semne de patologie, este clasificată ca una cu riscuri mari de îmbolnăvire. Rezultatul fals-pozitiv poate induce anxietatea și diagnosticarea inutilă.

Sursa foto: 
sursadesanantate.ro
La Inceput