Dislipidemia. Ce se întâmplă când avem prea multe grăsimi în sânge

Dislipidemia este un dezechilibru al nivelului de lipide din sânge, evidențiat prin modificarea valorilor colesterolului, LDL-colesterolului, HDL-colesterolului, trigliceridelor.

Ce sunt lipidele plasmatice

Lipidele plasmatice sunt grăsimi care circulă în sânge în formă liberă sau fixate de alte substanţe. Colesterolul este o grăsime care se găseşte în orice celulă şi este necesar pentru a asigura funcţionarea normală a organismului, formarea membranelor celulare, unor hormoni, vitaminei D, acizilor biliari. Colesterolul se formează în ficat şi de asemenea se conţine în unele alimente (de origine animală). Prin sânge colesterolul este transportat cu ajutorul anumitor substanţe – lipoproteine.

Sunt două grupuri mari de lipoproteine şi este important să le menţinem la nivele normale pe ambele:

· lipoproteine de densitate joasă (LDL-colesterol sau „colesterolul rău”), creşterea cărora în sânge duce la sedimentarea colesterolului pe peretele intern al arterelor cu formarea plăcilor de ateroscleroză şi la sporirea riscului de dezvoltare a bolilor cardiovasculare

· lipoproteine de densitate înaltă (HDL-colesterol sau „colesterolul bun”), care transportă colesterolul înapoi la ficat pentru a fi utilizat. Creşterea numărului de lipoproteine în sânge scade riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare.

Trigliceridele sunt grăsimi care reprezintă sursa acizilor graşi liberi, care la rândul lor constituie rezerva de energie pentru muşchi.

Ce sunt lipide plasmatice crescute

Creşterea nivelului de colesterol în sânge este periculoasă, deoarece crește riscul de boli cardiovasculare (de exemplu prin atac de cord, care se produce atunci când este împiedicată irigarea cu sânge a inimii), atac vascular cerebral (când este împiedicată irigarea cu sânge a creierului) sau ruptură de arteră magistrală, afectată de ateroscleroză. Cel mai inofensiv nivel de colesterol este recunoscut a fi sub 5 mmol/l, iar a LDL-colesterolului sub 3 mmol/l. Creşterea trigliceridelor reprezintă un factor de risc pentru dezvoltarea atât a unor maladii cardiovasculare, cât şi a pancreatitei acute. Valorile trigliceridelor plasmatice nu trebuie să depășească 1,7 mmol/l. HDL-colesterolul îşi realizează efectele protectorii dacă valorile plasmatice nu sunt mai mici dec 1,0 mmol/l pentru bărbaţi şi 1,3 mmol/l pentru femei.

Cum se depistează dislipidemia

Creşterea lipidelor în sânge nu generează simptome, de aceea multe persoane nu bănuiesc că au această problemă. Pentru depistarea dislipidemiei se efectuiază screening-ul (controlul de rutină al lipidelor în sânge după o foame de 12 ore) o dată la cinci ani, la toate persoanele peste 18 ani, iar în cazul depistării nivelelor crescute – anual sau mai frecvent (conform indicaţiilor medicului sau la adresarea pacientului pentru apariţia simptomelor de boală cardiovasculară sau reacţii adverse la tratament).

Dislipidemia duce la boli de inimă

Dislipidemia, însoțită de alţi factori de risc cum sunt vârsta, hipertensiunea arterială, fumatul, duc la dezvoltarea bolilor cardiovasculare, și care pot duce inclusiv la deces.

Doctorii recomandă ca toate persoanele de peste 20 de ani să își determine profilul lipidic. Acest lucru înseamnă măsurarea nivelului colesterolului total, LDL colesterol, HDL colesterol, precum și cel al trigliceridelor, cel puțin o data la cinci ani. Persoanele slabe trebuie să știe că și ele pot avea colesterolul crescut.

Copiii care provin din familii cu risc crescut de boli cardiovasculare (părinți sau bunici cu colesterol crescut sau cu boli de inimă la vârste tinere, adică sub 55 de ani) ar trebui să-și controleze nivelurile de colesterol din sânge. Aceste analize ce determină nivelul decolesterol sunt foarte importante deoarece colesterolul crescut nu produce simptome, nu dă dureri de cap, greață, amețeală sau alt disconfort.

Cum tratăm dislipidemia

În primul rând, adoptarea unui regim de viață sănătos este obligatory. Este vorba despre o alimentație echilibrată și excluderea obiceiurilor nesănătoase, cum ar fi fumatul, alcoolul, sedentarismul.

Pacienții cu dislipidemii trebuie să respecte următoarele reguli de alimentație:

- să respecte obligatoriu cinci mese pe zi, la ore regulate;

- în timpul meselor trebuie evitat mâncatul în grabă;

- să consume de doua ori pe săptămână carne de pește;

- trebuie consumate maxim două gălbenușuri pe săptămână, de preferat fierte tari;

- trebuie evitate sosurile cu unt sau smântână;

- consumul de sare trebuie redus la aproximativ 5 grame pe zi;

- consumul de alcool trebuie evitat;

Alimente permise

- carne de pasăre fără pieliță, vită, pește slab;

- brânză de vaci slabă, caș;

- lapte dulce cu 1, 8% grăsime și smântânit, lapte bătut, iaurt slab;

- albuș de ou fiert tare;

- pâine graham, integrală, neagră, mămăligă, fulgi de cereale;

- legume cu 5 până la 10% glucide - fasole verde, praz, gulii, varză, conopidă, dovlecel, spanac, roșii, castraveți, ardei, andive, vinete, ciuperci, ceapă, morcov, țelină, sfeclă roșie etc.;

- legume cu 20% glucide - cartofi, fasole uscată, mazăre, linte, soia- în cantități moderate;

- unt în cantitate mică (5-10 grame), cu 60% grăsimi;

- ulei vegetal sau margarină vegetală cu mai puțin de 40% grăsimi, în cantitate moderată (20-30 de grame);

- deserturi - budinci, plăcinte simple, biscuiți preparați cu margarină vegetală sau uleiuri, jeleuri;

- lichide- apă minerală, ceaiuri, cafea, ness îndulcite cu zaharină, suc natural de fructe și din legume permise, băuturi răcoritoare.

Alimente interzise

- carne grasă (porc, oaie, miel, gâscă, rață);

- mezeluri grase- salamuri, cârnați;

- organe- creier, ficat, momițe, costiță, kaizer, șuncă, jambon;

- pește gras, icre;

- untură, slănină, jumări, supe, ciorbe grase;

- cartofi prăjiți;

- salate cu maioneză și smântână, sosuri cu unt sau smântână;

- murături, condimente iuți;

- frișcă, zahăr și produse zaharoase ( bomboane, caramele, ciocolată, miere, gem etc.);

- fructe oleaginoase- nuci, alune, nuci de cocos în cantitate mare;

- fructe dulci - struguri, pere pergamute, banane, curmale, smochine, stafide, castane;

- produse de cofetărie și patiserie;

- siropuri, băuturi de ciocolată, băuturi alcoolice.

 

Sursa foto: 
thesun.it
La Inceput