Limfomul Hodgkin

Limfomul Hodgkin este o tumoare malignă a ţesutului limfatic. Cauzele nu sunt bine determinate.  Totuși, specialiștii au observat anumite asociații și chiar factori de risc pentru apariția bolii.

De exemplu, mononucleoza infecțioasă, boala apărută prin infecția cu virus Epstein Barr, poate fi un important factor de risc pentru apariția ulterioară a limfomului. La peste 50 la sută dintre pacienți, tumora are celule Epstein Barr pozitive. Se pare că perioada medie de incubație este de aproximativ trei ani. 

Limfomul Hodgkin pare a fi mai frecvent și în cazul pacienților cu infecția HIV, în cazul celor aflați sub tratament imunosupresor. În ciuda faptului că limfomul Hodgkin apare mai frecvent la pacienții cu infecția HIV, aceasta neoplazie nu este încadrată în grupul bolilor ce caracterizează stadiul SIDA. Și factorul genetic poate influența asupra dezvoltării acestui tip de lifom. Aproximativ 1 la sută dintre pacienți au un istoric familial de boala Hodgkin. La rândul lor, rudele unui pacient cu limfom au un risc de 3-7 ori mai mare de a dezvolta această afecțiune. Cel mai mare risc îl au gemenii monozigoti.

Manifestările limfomului Hodgkin

Manifestările clinice ale limfomului Hodgkin depind de localizarea iniţială a focarului tumoral şi de gradul de răspândire în organism.

Mărirea în dimensiuni a ganglionilor limfatici este un simptom precoce, şi timp îndelungat, unicul simptom al limfomului Hodgkin, deoarece în 95-98% din cazuri focarul primar al LH se dezvoltă în ganglionii limfatici. Cel mai frecvent, primul focar tumoral apare în ganglionii limfatici cervicali (50%) şi supraclaviculari (25%). Ganglionii limfatici axilari şi mediastinali servesc ca punct de plecare a maladiei mai rar – în 13% şi 10%, respectiv dintre cazuri. Foarte rar primul focar se dezvoltă în ganglionii limfatici inghinali (1-3%), retroperitoniali şi abdominali (0,6-7,5%). Prin urmare, predomină dezvoltarea LH în ganglionii limfatici, preponderent în cei periferici (80-85) la sută.

În cazurile de debut al limfomului Hodgkin în ganglionii limfatici mediastinali pot fi prezente tusea, dispneea care servesc ca motiv de adresare la medic pentru examinarea radiologică care depistează afectarea ganglionilor limfatici mediastinali. Ganglionii limfatici retroperitoniali măriţi pot concreşte rădăcinile nervilor spinali şi măduva spinală cu dureri în regiunea respectivă a coloanei vertebrale. Diagnosticul de limfom Hodgkin se poate suspecta la prezenţa unui singur ganglion limfatic în creştere sau a câtorva într-o zonă care au apărut consecutiv sau a mai multor zone anatomice de ganglioni limfatici care s-au extins consecutiv. Însă diagnosticul de limfom Hodgkin se confirmă în mod obligatoriu morfologic prin puncţia şi prin biopsia ganglionului limfatic. După obţinerea rezultatelor investigaţiilor efectuate medicul trebuie să discute rezultatele cu Dumneavoastră pentru a vă comunica modalitatea tratamentului.

Tratamentul

Tratamentul include efectuarea chimioterapiei şi radioterapiei.

 

 

Sursa foto: 
leukaemialymphomaresearch.org.uk
La Inceput