Pentru adolescenți este deosebit de important ca cei maturi din jur să le observe și le aprecieze realizările. Însă, expresiile obișnuite ale profesorilor de genul „Bravo!” blochează discuția și de multe ori copii nu realizează propriul succes. Profesorul creatorul cursului de scriere creativă Tarn Wilson sugerează alte fraze care pot fi folosite ca să lăudăm un elev. Iată ce spune el.
Înainte, când elevii mei din clase liceale împărtășeau cu mine vești bune, eu le răspundeam iradiind „Sunt foarte mândru de tine!”. Cu adevărat eram foarte bucuros pentru ei, dar ceva îi încorda pe copii după răspunsul meu. În primul rând, aceasta nu da curs dialogului. În al doilea rând, treceam atenția de la eleve, la mine, de parcă accentul ar fi fost pe aprobarea mea.
Îmi doream ca elevii mei să-și conștientizeze mai bine propriile succese și realizări. În acel moment am început să experimentez. Am început să reacționez diferit la victoriile copiilor și am descoperit câteva strategii noi.
1. „Povestește-mi mai amănunțit”
Practic, este una dintre cele mai bune fraze care îl determină pe adolescent să se oprească, oarecum, și să se bucure de momentul succesului său. Dacă aveți în față un copil vorbăreț și aveți timp ca să-l ascultați, puteți să-i spuneți inspirat „Spune-mi totul!”.
Un exemplu în acest sens: Elevul: „Am cântat o parte solo în cor”. / Profesorul: „Sunt foarte fericit pentru tine! Spune-ne cum a fost”. Sau un alt exemplu: Elevul: „Ieri am luat permisul de conducere!”/ Profesorul: „Te felicit! Spune-mi cum a decurs?”.
O astfel de strategie permite adolescentului să se expună și să simtă toată magia momentului. Minunăția frazei este și în faptul că dați o întrebare deschisă, iar copilul singur alege ce momente să vă împărtășească.
2. „Probabil că te simți…”
Atrageți atenția la emoțiile adolescentului. Acest lucru îi va permite să trăiască clipa mai conștient și din plin. Ca să-l ajutați pe copil să-și formuleze trăirile, puteți face o presupunere. În loc de fraza „Mă mândresc cu tine” puteți spune „Wow! E foarte interesant. Probabil că ești mândru de tine?”
Îmi amintesc cum pentru prima dată am folosit această tehnică. În timpul lecțiilor m-am apropiat de un elev care foarte timid s-a împărtășit cu reușitele și nota bună de la un test care în mod obișnuit îi părea dificil. În loc să-i zic „Mă mântresc cu tine”, i-am zis „Știu cât de mult ai muncit. Probabil că ești bucuros că totul s-a primit!”. M-a privit emoționat și a răspuns că într-adevăr așa este.
Deși poate părea că odată ce vociferezi emoția copilului discuția se încheie, efectul de fapt este cu totul altul.
E important să-i oferi un instrument de exprimare adolescentului care abia își dezvoltă percepțiile emoționale și vocabularul. Ajutați-l, susțineți-l, presupuneți ce simte și descrieți-i sentimentele. Trucul este să faceți o pauză după aceea și să lăsați copilul să vă confirme, să precizeze, să schimbe sau să corecteze presupunerea dvs. Să construiești laudele în așa fel e mai bine decât doar să întrebi ce simte.
3. „Cum ai reușit acest lucru?”
Unul dintre scopurile principale ce mi le-am propus e să ajut elevii să înțeleagă modelul de comportament care duce la succes. Așa că în momentul când un copil obține rezultatele scontate îl întreb cum a reușit acest lucru. Pot spune astfel: „Ai 10 la matematică! Asta e minunat. Probabil că te simți cu adevărat fericit. Ce ai făcut ca să obții așa notă?”.
Unii copii descriu cu ușurință ce au întreprins pas cu pas. Alții, cu mai puțină practică de expunere, pot răspunde așa: „Nu știu” sau „Testul a fost ușor”. În acest caz adaug propriile observații sau adaug o întrebare ca să ajut elevul să-și dezvolte cunoașterea de sine. De exemplu „Am observat săptămâna aceasta ai lucrat adăugător la matematică și ai reușit să rezolvi trei exerciții din cinci. Se pare că asta funcționează!”
Astfel de abordare îi permite elevului să-și împărtășe din propria experiență și să vadă că profesorul este de partea lui ți îl încurajează.
4. „Prețuiesc că…” sau „Mă uimește că…”
Toate cele spuse nu înseamnă că eu nu mă împart niciodată cu elevii cu emoțiile mele pozitive. Acum, mai des ca odinioară, atrag atenție la aspectele pozitive. „Am observat că fiecare dintre voi (elevii) a ps-a implicat măcar o dată în discuții”.
Când copii mă ajută să petrec lecțiile, neapărat atrag atenția asupra acestui lucru: „Prețuiesc faptul că ați venit toți fără întârziere și nu a trebuit să explic repetat”.
La fel, nu ezit să mă minunez de talentele lor: „Mă minunez de cât de activi sunteți după absențe lungi”.
În timp ce „Mă mândresc cu voi!” subînțelege că elevii trebuie să muncească ca să-mi facă pe plac, expresia „Mă minunez de voi!” le vorbește copiilor că au anumite calități pe care le respect.
Desigur, când clasa de elevi se descurcă cu sarcini deosebit de grele sau se comportă destoinic, eu nu pot să nu zic că mă mândresc cu ei. Mai cu seamă un „Mă mândresc cu tine!” în cazul unui elev neîncrezător de sine poate fi ceea de ce are nevoie. În așa cazuri, cuvântul are mai multă însemnătate decât mândria noastră de profesori. Elevii văd că sunt observați, prețuiți și susținuți.
Sănătate să Aveți!
