Încălțămintea ortopedică pentru copii nu este un moft, ci o necesitate. Ea trebuie purtată, însă doar când sunt indicații medicale

Andrei Olaru - medic ortoped, traumatolog

Încălțămintea ortopedică este cea aplicată în tratamentul dereglărilor funcționale ale sistemului osos, ligamentar și muscular al picioarelor și mai puțin în profilaxia acestor dereglări. Astfel, este aplicată pe un picior nesănătos!

În Republica Moldova, asigurarea cu încălțăminte ortopedică și branțuri ortopedice individualizate pentru copiii de până la 18 ani și persoanele cu dizabilități, este acoperită prin lege și se confecționează la Centrul Republican Experimental de Protezare, Ortopedie și Reabilitare.

Pentru cei care-și doresc încălțăminte ortopedică după un design mai special, pot apela la serviciile saloanelor ortopedice specializate.

Încălțămintea ortopedică poate fi de două tipuri – profilactică și curativă.

profilactică

curativă

         Talonet rigid premodelat, fragment de cauciuc, piele, metal, plastic sau alt material sintetic modelat după forma piciorului, care acoperă doar partea de jos a călcâiului, repetând conturul acestuia. Nu încurcă lucrului tendonului achilian. Unele modele de încălțăminte pot avea taloneta prelungită pe partea internă sau laterală.

talonet rigid premodelat cu prelungire de ambele părți ale călcâiului și tureatcă înaltă. De obicei, tureatca acoperă glezna, însă sunt modele la care tureatca poate ajunge până sub genunchi.

  branț cu supinator care trebuie să fie suficient de moale (la presiune cu degetul trebuie să amortizeze ușor), pentru a permite bolții piciorului să lucreze în timpul mersului.

  branț cu supinator care la necesitate poate fi înlăturat și înlocuit cu unul individualizat.

     talpă flexibilă cu călcâi Thomas. Călcâiul Thomas este un „tocușor” alungit pe partea medială a tălpii, adică partea internă este mai lungă decât cea laterală. Acest element deține un rol important în fortificarea în partea de mijloc a tălpii, care împiedică prăbușirea bolții longitudinale a piciorului, asigurând, astfel, o poziție neutră a piciorului și îl protejează de o presiune excesivă.

    talpă flexibilă cu călcâi Thomas.

 încălțămintea este cusută la comandă individuală (încălțămintea ortopedică complicată și atipică).

 

Notă: ro. branț = ru. стелька

Printre specialiștii ortopezi există păreri împărțite referitoare la utilitatea încălțămintei ortopedice profilactice. Foarte mulți producători, care comercializează încălțăminte „ortopedică”, folosesc apelativul „ortopedic” în descrierea produselor lor, în încercarea de a-și crește vânzările.

Aceste păreri sunt argumentate prin aceea că omul, ca un tot întreg biologic, nu are nevoie de încălțăminte. Oamenii sunt născuți pentru a merge desculț, iar necesitatea de a purta încălțăminte a survenit odată cu urbanizarea și mersul pe suprafețe netede.

Ce facem în cazul în care copilul are talpa plată?

Aproape 95% dintre copilașii de până la 4-5 ani au piciorul plat din cauza grăsimii de pe talpa piciorului. Atunci când copilul stă în picioare sau începe să meargă, grăsimea de pe talpă, cu timpul, se reabsoarbe, iar în loc se dezvoltă bolta longitudinală a piciorului. Acest proces poate continua chiar și până la vârsta de 12 ani. În același timp, glezna este maleabilă și are funcția unui amortizor, care preia orice denivelare de pe locul unde se calcă, iar încălțămintea rigidă şi înaltă, îi va limita mult mişcările piciorului. În aceste condiții, copilul reuşește mai greu să-şi găsească echilibrul şi să-și capete încrederea în propriul mers.

Este bine ca bebelușul să meargă cât mai mult desculț?

Pentru a evita astfel de situații, este bine să lăsăm copilul să umble cât mai mult desculț sau să-l încălțăm în încălțări cât mai flexibile şi moi, care să nu împiedice mişcările în articulația gleznei, să lase muşchii liberi şi să-i întărească picioarele prin exerciţii speciale de mers sau prin mers nu doar pe suprafețe netede.

Pentru ce încălțăminte să optăm – flexibilă sau rigidă?

Reieșind din cele expuse anterior, piciorul plat la copil este o stare normală până la vârsta de 4-5 ani, fiindcă piciorul plat se „vindecă” spontan. Deci, achiziționarea încălțămintei rigide este o greșeală.

De regulă, piciorul plat patologic se asociază cu alte componente ca: valgus(care se depărtează spre exterior în raport cu axa corpului), varus(care se îndreaptă spre interior în raport cu axa corpului), adductus, equinus, etc. Dacă copilul a fost diagnosticat cu o patologie a piciorului, aceste componente trebuie luate în considerare atât de către părinți, cât și de medicul ortoped la alegerea sau confecționarea încălțămintei ortopedice individualizate.

De ce reguli trebuie să ținem cont când mergem să cumpărăm încălțăminte pentru copii?

Pentru a evita probleme suplimentare de sănătate ale picioarelor, există câteva reguli de care trebuie să ținem cont când mergem să cumpărăm încălțăminte, nu doar pentru copii:

·         încălțămintea trebuie procurată în a doua jumătate a zilei, deoarece pe parcursul zilei volumul și dimensiunile piciorului cresc;

·         încălțămintea trebuie să fie confecționată din materiale naturale (piele, năbuc), în special, partea interioară. Aceste materiale prezintă avantaje indubitabile față de materialele sintetice – asigură o ventilare bună și nu permit transpirarea piciorului; prezintă o plasticitate suficientă; au proprietăți igienice perfecte;

·         să aibă talpă flexibilă, nelunecoasă și maximal de subțire;

·         vârful încălțămintei trebuie să fie suficient de larg ca să nu deranjeze aliniamentul normal al degetelor;

·         tocul trebuie să aibă o înălțime de cel mult 5-7 mm pentru copilașii care abia au început să meargă și de cel mult 1-1,5 cm pentru copiii mai mari de 2 ani. În lungime trebuie să atingă o treime din lungimea tălpii. Varianta optimă este tocul Thomas;

·         cheotorile (șireturile, lipiciurile) trebuie să ajungă până la treimea anterioară a piciorului, astfel încât încălțămintea să poată fi ușor încălțată și bine fixată la picior. Încălțămintea nu trebuie să atârne pe picior. Pentru o fixare mai bună pe picior, pentru copilașii care au început să meargă se recomandă încălțămintea cu șireturi sau cu minim trei lipiciuri.

·         încălțămintea trebuie să fie confortabilă, iar la alegerea încălțămintei pentru copii este obligatorie măsurătoarea de control în ambele cizmuțe sau pantofiori în timpul mersului nu mai puțin de 10 minute.

De la ce vârstă încălțăm copilul și de ce să alegem anume încălțămintea ortopedică?

Pentru a răspunde la această întrebare, este necesar să înțelegem pentru ce a fost creată încălțămintea în general. De fapt, încălțămintea a fost inventată încă din perioada paleolitului, servind drept mijloc de menținere a căldurii picioarelor și de securitate împotriva traumelor, dar nicidecum pentru profilaxia piciorului plat! Mult mai târziu a apărut necesitatea estetică în purtarea încălțămintei.

Așadar, indiferent de vârstă, nu există o necesitate absolută în purtarea încălțămintei ortopedice, cu excepția indicațiilor medicale. Cu toate acestea, putem vorbi despre „necesitatea” purtării încălțămintei ortopedice, începând cu vârsta de 6-7 ani.

Este corect când părinții îi cumpără copilului încălțăminte mai mare cu o mărime, motivând că el oricum va crește?

Desigur că o rețetă universală nu există în acest caz, însă trebuie să înțelegem că piciorușul unui copil de până la 2 ani crește cu o viteză de 1-1,5 dimensiuni la fiecare 3 luni, iar de la vârsta de 2 ani până la 3 ani cu 2 dimensiuni la fiecare 4 luni, după vârsta de 3 ani cu 0,5 dimensiuni la fiecare 4 luni. Luând în considerare faptul că piciorușul copilului crește într-un tempou foarte rapid, este rezonabilă schimbarea încălțămintei o dată la 4-6 luni.

Copilul poate purta încălțămintea rămasă de la frații mai mari?

În general, nu se recomandă să se poarte încălțăminte „second hand”, indiferent dacă este de la frații mai mari sau nu, cel puțin din perspective igienice. Cu toate acestea, dacă nu există alte soluții, atunci e important să atrageți atenția la faptul ca încălțămintea să nu fie deformată. Aceasta poate influența dezvoltarea corectă a piciorului, iar, ulterior, și a mersului. Încălțămintea nu trebuie să nu prezinte mirosuri străine, acest fiind un factor indirect de prezență a unei infecții fungice. Desigur, nu în ultimul rând contează și aspectul estetic.

Cum îngrijim piciorușele copiilor ca să nu aibă probleme?

În afara cerințelor igienice generale și controlul periodic la specialistul ortoped-pediatru, nu există careva reguli speciale în îngrijirea piciorușelor sănătoase ale copiilor. Evident, atenție maximă la alegerea corectă a încălțămintei „ortopedice”.

Sfatul medicului: Părinții trebuie să știe că încălțămintea ortopedică este una individualizată și se confecționează doar după consultul medicului ortoped, numai în ateliere sau cabinete specializate în acest domeniu.

Vă doresc să vă bucurați de piciorușele sănătoare ale copilașului Dumneavoastră!

La Inceput