Ana Niculăeș
psiholog
Pedeapsa se aplică atunci când adulții își doresc să pună capăt unui comportament nedorit la copii. Scopul pedepsei este să asigure respectarea unui set de reguli, însă se poate ușor transforma într-un eșec, cu urmări mai grave. Așadar, când pedeapsa este eficientă și când nu? Unde greșim? Iată câteva explicații și răspunsuri:
Atunci când este aplicată o pedeapsă este important să fie aplicată IMEDIAT după ce a fost manifestat comportamentul nedorit. Pedeapsa trebuie să fie aplicată doar în mod particular, deoarece scopul este ca acest comportament să nu se mai repete, dar nu să umilim această persoană în faţa celorlalţi. Explicațiile trebuie susținute numai cu voce calmă, de altfel copilul nu se concentra la ce spui, ci la modul cum o spui. Mai mult, sistemul reticular se blochează şi creierul copilului nu este capabil să proceseze informaţia. Iată de ce există riscul ca pe viitor să repete exact aceeaşi greşeală. Pedeapsa trebuie să fie precedată de un avertisment. „Dacă data viitoare vei mai proceda astfel, vei fi pedepsit”. Este necesar să menționați care va fi pedeapsa aplicată și pentru cât timp.
Psihologul german Von Shultz Thun a propus modelul cele 4 guri și 4 urechi. Există 4 modalităţi diferite de a percepe acelaşi mesaj:
1. Mesaj, perceput neutru din punct de vedere emoţional.
2. Apel, când mesajul poate fi perceput ca o rugăminte.
3. Autorevelație, atunci când comunicăm gândurile şi emoţiile noastre.
4. Relaţie, un mesaj de Tu-trimitere, în care comunicăm ce credem despre alţii.
În comunicarea de zi cu zi cel mai des predomină modelul „ureche” de relaţie şi asta se explică prin comportamentul format din copilărie.
A nu pedepsi înseamnă a lăsa copilul să se urce în cap?
Să ne imaginam următoarea situaţie: Un copil întâmplător varsă paharul cu lapte pe masa şi pe jos. Care este prima reacţie a părintelui? Probabil o să spună: „Eşti un copil neascultător şi neatent!” Astfel nu este criticat comportamentul, ci persoana. Respectiv în aşa situaţie se recomandă să fie criticat comportamentul „Nu este bine că ai vărsat laptele!”, astfel încât stima de sine să nu fie implicată, copilul este copil şi indiferent cât de mult greşeşte, important este să înţeleagă că ceea ce face e greşit, nu ceea ce reprezintă el ca persoană. De fiecare dată când pedepsiți copilul şi mesajul e unul care atacă persoana şi nu comportamentul de fapt influenţaţi viitorul copilului în mod direct şi mesajul este: Tu nu eşti suficient de (bun, atent, capabil etc). Astfel copilul devine neîncrezător și frustrat.
Rolul pedepsei este să descurajeze comportamentul, nu să umilească sau să folosească rușinea ca instrument de modelare a comportamentului. Astfel de tactici sunt eficiente doar pe termen scurt. Pe termen lung rănesc emoțional copilul și îi creează traume psihologice.
Pedeapsa fizică ar trebui să fie acceptată în educaţie?
În popor avem expresii de genul: „Bătaia e ruptă din rai”, „Unde mama bate, acolo carnea creşte”... De fiecare dată când discut cu părinţii ei recunosc că uneori recurg la pedeapsa fizică.
Iată o listă a consecinţelor pedepsei fizice:
- acest tip de pedeapsă atacă persoana şi nu comportamentul,
- scade stima de sine,
- copilul va începe să simtă frică şi o să înceapă să mintă în scopul evitării pedepsei.
- copilul va deveni agresiv, pentru că agresivitatea naşte agresivitate
- va ataca și el, fiind convins că cea mai bună modalitate de rezolvare a problemelor este forţa.
Pedeapsa fizică a copiilor este interzisă prin lege în Republica Moldova. Nu putem crește copii buni, provocându-le rău.
Ce alte metode putem folosi pentru a ne disciplina copilul?
Pedeapsa este importantă în educaţie, dar lauda este şi mai eficientă. Cercetările arată că persoanele care au fost educate doar în bază de pedeapsă sunt neîncrezători în propriile forţe şi sunt foarte sceptici referitor la succesele altor persoane. În cartea sa, „Bravo, balenuţo!”, autorul Ken Blanchard propune un sistem bazat pe întărirea comportamentului pozitiv. Autorul împreună cu familia sa a vizitat „Lumea apelor” şi a fost uimit de prestaţia balenelor ucigaşe care au fost dresate să îndeplinească trucuri uimitoare. După spectacol a decis să discute cu instructorii, fiind curios cum ei au reuşit să dreseze cele mai mari mamifere din lume. Probabil ştiţi că pentru a dresa un animal trebuie să-l înfometezi şi atunci când îndeplineşte corect acţiunea este recompensat cu mâncare. Să întri într-un bazin cu balene ucigaşe flămânde nu este o idee prea bună, astfel a descoperit că instructorii au folosit tactica consolidării comportamentului pozitiv. Dacă balena trecea de 100 de ori peste funie, nu se întâmpla nimic, iar atunci când întâmplător a trecut deasupra funiei, balena este recompensată cu mai multă mâncare. Respectiv autorul cărţii propune tehnica „Bravo, balenuţo!” pentru a fi implementată în viața de zi cu zi şi în educarea copiilor. Întărirea pozitivă (lauda, recompensa) încurajează comportamentul respectiv. Dar sunt câteva principii, care trebuie respectate pentru a asigura eficienţa laudei în educaţie.
- Lauda trebuie să apară imediat după comportament, în nici într-un caz să nu fie condiţionată, ex: dacă...atunci...
- Trebuie să fie un comportament specific care este recompensat, ceva foarte concret, ce acţiune anume a fost îndeplinită de către copil.
- Neapărat să urmeze consecvenţa întăririi pozitive, de fiecare dată când comportamentul dorit apare să fie încurajat.
De ex: dimineaţa copilul a aşternut patul, în aşa caz este important să fie apreciat comportamentul lui şi să fie lăudat pentru asta.
Întărirea pozitivă are următoarele consecinţe:
- Copilul învaţă să comunice,
- Devine mai sociabil şi mai creativ,
- Devine încrezător în forţele proprii
- Dezvoltă spirt de iniţiativă, pentru că începe să se gândească ce altceva ar mai putea face pentru ca să fie lăudat.
Sfatul specialistului: Familia este trecutul, prezentul şi viitorul! Fiecare cuvânt şi acţiune a dumneavoastră va avea un impact direct sau indirect asupra viitorului copilului. Responsabilitatea vă aparţine în întregime.