Frigul: De ce oamenii simt diferit schimbarea temperaturii și de ce femeile sunt mai sensibile la temperaturi joase

În timp ce unele persoane refuză să dezbrace cojocul în timp ce lucrează lângă calorifer, alte persoane nu simt nevoia nici măcar să se îmbrace mai gros când ies afară pe vreme mai rece. Prin urmare, nu suntem egali în fața frigului. Sau mai exact, nu suportăm frigul la fel. Dar de ce există astfel de diferență?

Există doi factori principali care determină rezistența la frig. Vorbim despre masa musculară și hormonii. Atunci când se contractă, mușchii produc căldură, iar în consecință scade senzația de frig.

De altă parte, hormonii au capacitatea să influențeze sistemul nervos în ceea ce ține de perceperea temperaturii exterioare. Aici bărbații se pot bucura de un avantaj. Hormonul testosteron, în special, poate inhiba senzația de frig blocând anumiți receptori din creier.

Citește și: Alergia la frig - cum se manifestă și cum o poți trata

Cele menționate mai sus explică într-o oarecare măsură de ce femeile sunt mai sensibile la frig. Simplu - în mare parte, au masa musculară mai mică, iar organismul feminin secretă mai puțin testosteron.

Oamenii de știință de la Universitatea din Utah (Statele Unite) au descoperit într-o cercetare din 1998 că temperatura medie a mâinilor femeilor era mai mică decât cea a bărbaților cu aproximativ două grade. În plus, cercetătorii susțin că bărbații au o rată metabolică bazală mai mare. Adică ard mai multă energie când corpul este în repaus. Prin urmare le este mai cald.

Cu toate acestea, nu putem face o generalizare categorică. Asta pentru că, doi oameni cu același nivel de hormoni și aceeași masă musculară nu au neapărat aceeași senzație la frigului. Explicația este în faptul că fiecare persoană are propriul metabolism, care este un alt factor în ceea ce ține de percepția frigului.

Dacă e să facem o aprofundare în procesele organismului constatăm că celulele organismului sunt în permanente transformări și folosesc molecule de carbon. Când celule funcționează, acestea oxidează substraturi din oxigenul pe care-l inspirăm. Asta înseamnă că se degajează energie sub formă de căldură. Prin urmare, aceste procese cu degajare de căldură pot fi mai rapide sau mai lente de la o persoană la alta. Asta depinde de activitatea internă a enzimelor.

Ar putea să te intereseze și: Răceala la ovare – cât de mult ne afectează și care sunt riscurile

O altă ipoteză spune că corpul este capabil să se adapteze la noi condiții. Prin urmare, cu cât mai mult trăim în frig, cu atât corpul nostru se obișnuiește mai mult cu el. Această deprindere pare să se transmită prin generații. De exemplu, corpul oamenilor care locuiesc în punctele cele mai nordice ale globului pământesc, generează în mod natural de trei ori mai multă grăsime subcutanată decât media, ceea ce ridică temperatura corpului.

Oamenii de știință mai menționează că cu cât corpul îmbătrânești, cu atât scade grăsimea „maro”, cea pe care o avem încă de la naștere și care are funcția să compenseze masa musculară scăzută. Prin urmare, bătrânii, care în plus pierd și masă musculară, vor fi mai reci la atingere decât nou-născuții.

Procesele care se întâmplă în creier

Oare fraza că „totul se întâmplă în cap” nu își are locul aici? Nu în întregime. Omul are receptori ai frigului în măduva spinării dar și în hipotalamus. Cel din urmă funcționează diferit de la o persoană la alta. Se poate întâmpla că  informația despre ce simte corpul să fie recepționată greșit. Așa pare senzația că e mai frig sau mai cald chiar dacă în realitate nu este așa. Mai mult, lipsa somnului, oboseala generală, stresul sau chiar starea de tristețe pot accentua acest fenomen.

Putem schimba lucrurile?

Cu siguranță e dificil să poți schimba metabolismul sau chiar nivelul hormonilor. Prin urmare, dacă persoana este mai sensibilă la frig decât alții, recomandarea ar fi - mai multă mișcare. Mușchii care nu sunt activi nu generează căldură. Prin urmare, o simplă plimbare poate însemna deja mai multă senzație de cald.

Plus la aceasta, specialiștii susțin că există și anumite alimente care pot să crească termogeneza, pentru a compensa deficitul de producție de energie. Printre acestea se numără ghimbirul, piperul, cafeaua sau ceaiul.

Ultimele cercetări: Lipsa unei proteine determină rezistența la frig

Oamenii de știință de la Institutul Karolinska au încercat să studieze capacitatea omului de a percepe frigul și diferențele de la o persoană la alt. Ei explică procesele din mușchi.

Astfel, mușchii sunt formați din celule subțiri, numite fibre musculare. Iar fibrele musculare conțin fibre de proteine care alunecă una de-a lungul alteia atunci când sunt stimulate de celulele nervoase. Această alunecare determină o scurtare a fibrelor musculare și în consecință - contracția mușchilor.

Există două tipuri de fibre musculare. Fibrele albe, numite „rapide”. Acestea sunt capabile să se contracte foarte repede, dar de câteva ori la rând pentru că obosesc repede. Aceste sunt alcătuite dintr-o proteină numită alfa-actinină-3.

Iar fibre roșii, numite „lente”, sunt capabile să se contracte mai încet, dar de un număr mai mare de ori. Acestea sunt mai rezistente la oboseală. Fibrele musculare lente sunt mai eficiente din punct de vedere energetic și oferă o toleranță mai bună la temperaturi scăzute decât fibrele musculare cu contracție rapidă.

Cercetătorii au constatat că proteina alfa-actinină-3 este absentă din fibrele rapide la aproape 20% dintre oameni, sau aproximativ 1,5 miliarde de oameni din întreaga lume! Această absență, observată atât la bărbați, cât și femei, este legată de o mutație a genei care codifică această proteină.  Pe baza cercetării, autorii studiului concluzionează că pierderea  proteinei alfa-actinină-3 oferă o rezistență mai bună la frig datorită predominanței mușchilor de contracție lentă.

Urmărește și: Cum îți dai seama că ai gripă, dar nu răceală. Care sunt simptomele virozelor și cum le tratezi

Sănătate Să Aveți!

Cuvinte cheie: 
Sursa foto: 
www.sanador.ro
La Inceput