Omenirea este în așteptarea sfârșitului pandemiei noului coronavirus, însă fiecare își dă seama că și după aplatizarea curbei de îmbolnăviri și omiterea restricțiilor, aceasta nu va însemna un final desăvârșit. La fel e și în cazul bolnavilor care au supraviețuit COVID-19, reușind să învingă boala. Cel mai probabil, aceștia vor rămâne cu sechele de lungă durată atât pentru sistemul pulmonar, cât și pentru alte organe. Află în continuare despre ce sechele este vorba, dar și care sunt argumentele, prognozele și recomandările savanților.
Pentru pacienții grav afectați de noul coronavirus se pare că boala este o adevărată provocare, atât pentru sistemul pulmonar, cât și pentru întreg organismul. Chiar și după ce bolnavii s-au restabilit și au devenit negativi pentru virus, medicii au început să observe efectele persistente ale infecției.
În săptămânile următoare, alături de diminuarea curbei de îmbolnăviri, va începe un val masiv de externări a pacienților care s-au aflat între viață și moarte, luptând cu virusul în secțiile de terapie intensivă, fiind conectați la aparatele de respirație artificială și primind tratament de menținere, care i-a scos din impas.
„Cea mai mare problemă cu care ne vom confrunta în lunile următoare este cum să îi ajutăm pe acești oameni să se restabilească”, a declarat Lauren Ferrante, medic specializat în îngrijire pulmonară și critică la Școala de Medicină Yale, SUA.
Primul impact al virusului asupra corpului este masiv. Deși ținta acestuia sunt plămânii, insuficiența oxigenului și inflamația dispersată în corp poate dăuna rinichilor, ficatului, inimii, creierului și altor organe.
Într-un studiu publicat în această săptămână, savanții din China au examinat rezultatele testelor de sânge a 34 de pacienți infectați cu COVID-19, efectuate pe parcursul spitalizării lor. În cazul celor care au suportat infecții moderate sau severe, cercetătorii au descoperit că parametrii biologici ai acestora nu au revenit la normal.
De asemenea, cercetătorii au adăugat că pacienții aparent vindecați au continuat să aibă funcția ficatului alterată. Acest lucru s-a întâmplat chiar și după două teste negative și externarea pacienților.
În timp ce cardiologii se întreabă care sunt efectele COVID-19 asupra sistemului cardiovascular, aceștia se interesează și de efectele de lungă durată. Într-un studiu preliminar ce a inclus pacienții bolnavi de COVID-19 în China, insuficiența cardiacă a fost depistată la aproximativ 12% dintre cei care au supraviețuit, inclusiv a celor ce nu au suportat leziuni pulmonare severe.
Atunci când plămânii funcționează slab și nu aprovizionează cu oxigen corpul, inima poate suporta un stres sever, lucrând din ce în ce mai prost. Acest lucru este foarte provocator în special pentru maladiile care cauzează probleme de respirație.
„COVID-19 nu este doar o boală respiratorie”, a menționat Dr. Harlan Krumholtz, cardiolog în cadrul Universității Yale, SUA. „Virusul poate afecta inima, ficatul, rinichii, creierul, sistemul endocrin și cel sanguin”, a mai adăugat acesta.
Medicii sunt îngrijorați de faptul că în urma îmbolnăvirii cu noul coronavirus, efectele căruia au fost eliminate brusc, pacienții nu se vor recupera rapid sau complet. Acest lucru ar putea face pacienții mai vulnerabili în fața bolilor pentru lunile sau anii următori.
O altă întrebare pe care și-o adresează specialiștii este dacă noul coronavirus poate rămâne în stare latentă în corp pentru câțiva ani și apoi poate reveni într-o altă formă. În acest caz, el nu va fi primul virus care se comportă în acest fel. După suportarea varicelei, virusul herpes se ascunde în organism pentru zeci de ani și poate apare sub forma de Herpes Zoster, o zonă foarte dureroasă, acoperită de erupții, pe corp. La fel se întâmplă și în cazul virusului hepatitei B, care poate provoca cancerul ficatului peste ani de zile de la debut.
Pentru că virusul SARS-CoV-2 are o afinitate foarte mare pentru țesutul pulmonar, medicii se așteaptă că pacienții care l-au suportat să sufere de sechele ale sistemului respirator. În cazul infecției SARS (Sindromul Respirator Acut Sever), care a implicat un alt tip de coronavirus, aproape o treime dintre pacienții care s-au recuperat, au suportat insuficiență pulmonară chiar și peste trei ani de la îmbolnăvire, dar aceste simptome au dispărut pe parcursul următorilor 15 ani.
Sechele au fost descoperite și în cazul pacienților care au suferit de MERS (sindromul respirator din Orientul Mijlociu) – o treime dintre aceștia au dezvoltat fibroza pulmonară, sau cicatrizarea țesutului pulmonar, care s-a dovedit a fi o afecțiune permanentă.
Dr. Owen Tsang Tak-yin, director al secției de boli infecțioase din cadrul Spitalului Princess Margaret din Hong Kong, a declarat pentru reporteri că unii pacienți pot avea o scădere de 20-30% a funcției pulmonare după recuperare.
Luând în considerare sechelele pe care le-au suportat pacienții infectați cu SARS sau MERS, radiologul din cadrul Centrului Medical Donald Reagan UCLA, SUA, Melina Hosseiny le recomandă pacienților care au suportat infectarea cu COVID-19 să facă scanările ulterioare ale plămânior pentru a evalua consecințele de lungă durată sau permanente, inclusiv fibroza pulmonară.
În cadrul reuniunii cardiologilor, organizată de American College of Cardiology săptămâna curentă, s-a discutat despre potențialul infecției de a provoca daune inimii și sacului ce o depozitează (pericardul). Unii pacienți dezvoltă insuficiență cardiacă sau aritmii cardiace pe parcursul fazelor acute ale bolii. De asemenea, pacienții care au suportat infecția cu noul coronavirus pot deveni pacienții secțiilor de cardiologie în viitor.
Totuși, specialiștii atenționează că într-o boală nouă, precum COVID-19, indicatoarele care îi ghidează de obicei pe medici pentru a evalua prognosticul pe termen lung al unui pacient nu există încă.
Sănătate să aveți!
sciencemag.org, latimes.com
