COVID-19

Numărul infectărilor COVID-19 și a persoanelor internate din cauza complicațiilor provocate de virus în ultima perioadă ne sugerează că nu prea există familie, în care cel puțin un membru să nu fi fost afectat de boală. Ultimele informații sugerează că chiar și o formă relativ ușoară sau medie a bolii lasă un șir de complicații și dificultăți respiratorii după ce febra și tusea au dispărut. În acest caz sunt utile exercițiile de respirație care ajută plămânii să funcționeze mai eficient și întăresc mușchii respiratori. Află în continuare despre ce exerciții este vorba și cum să le practici acasă pentru a te restabili cât mai rapid.

O simplă privire asupra comunicatului zilnic al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale care descrie situația COVID-19 în țară vă va demonstra că o comorbiditate (patologie adițională) frecventă a pacienților care decedează din cauza complicațiilor provocate de COVID-19 este hipertensiunea arterială. Această observație este confirmată de un studiu publicat în revista European Heart Journal. Acesta demonstrează că pacienții care suferă de hipertensiune arterială au un risc de două ori mai mare să decedeze în urma infectării cu noul coronavirus comparativ cu pacienții care nu suferă de această maladie. Aflați în continuare cum explică cercetătorii acest fenomen.

Din datele existente în acest moment tuberculoza (TBC) nu este boala care ar putea expune o persoană unui risc mai mare de infectare cu COVID-19, însă poate determina apariția simptomelor mai severe de îmbolnăvire. Există un șir de pași pe care îi pot întreprinde bolnavii de tuberculoză pentru a reduce probabilitatea îmbolnăvirii cu COVID-19, printre care se numără distanțarea socială, respectarea igienei mâinilor, evitarea contactelor sociale apropiate și respectarea tuturor recomandărilor și restricțiilor impuse de autoritățile de sănătate publică. Află în continuare cum sunt afectați bolnavii de tuberculoză latentă sau activă de pandemia  COVID-19 și care sunt diferențele dintre ambele îmbolnăviri.

După cum am povestit anterior, anticorpii sunt particule proteice specifice sintetizate de sistemul imun drept răspuns la suportarea infecției sau la administrarea vaccinului. Depistarea anticorpilor în sânge este singura modalitate de a determina, dacă o persoană a fost infectată anterior sau a recepționat vaccinul împotriva COVID-19. Tot aceștia sunt un indicator că organismul este protejat de viitoarea infecție. Îți povestim în continuare când apar anticorpii după administrarea diferitor tipuri de vaccin și prin ce se deosebesc de anticorpii obținuți în mod natural, după suportarea infecției.

Oxigenarea sângelui înseamnă cantitatea de oxigen care circulă prin organism, atașată de celulele roșii, denumite eritrocite. Acestea preiau oxigenul din plămâni și îl transportă prin tot corpul. Procesul dat este strict monitorizat de organism, deoarece o cantitate suficientă de oxigen este un parametru vital. Oxigenarea sângelui unei persoane este un indicator important care indică la cât de bine organismul distribuie oxigenul de la plămâni spre alte celule ale corpului, iar neregularitățile în acest proces pot fi generate de un șir de boli. Află în continuare ce este oxigenarea sângelui, care este nivelul optim al acesteia și de ce acesta poate fi mai mic de normă.

Orice agent patogen, fie virus sau bacterie, nimerind în organismul uman declanșează răspunsul sistemului imun, adică determină organismul să lupte cu ceva ce îi este străin. Odată cu descoperirea noului virus care poate afecta organismul uman, SARS-CoV2, savanții au studiat răspunsul organismului și la acest agent patogen. Află în continuare ce cunoaștem în acest moment despre modul în care organismul răspunde la noul coronavirus, ce semnifică termenii de seroprevalență și imunitate colectivă, dar și cum o putem atinge pe cea din urmă într-un mod inofensiv pentru populație.

Cercetătorii au descoperit o latură specifică infectării cu noul coronavirus a copiilor, și anume posibilitatea existenței în organismul lor în același timp a virusului activ și a anticorpilor. Astfel, copiii pot transmite particulele virale în mediul înconjurător chiar și după ce au fost tratați. Cel puțin așa arată mai multe studii pe această temă.

În cazul în care pacientul s-a infectat cu noul coronavirus și nu prezintă simptome sau acestea sunt ușoare, este posibilă izolarea și tratamentul acestuia la domiciliu. Pentru a evalua condițiile posibile de izolare la locul de trai Organizația Mondială a Sănătății (OMS) indică antrenarea unui cadru medical specializat în acest proces. Află în continuare care sunt indicațiile autorităților cu privire la persoanele care pot beneficia de asistență medicală la domiciliu, ce criterii sunt luate în calcul atunci când acest lucru este posibil și ce recomandări există pentru lucrătorii medicali și membrii familiei.

Persoanele infectate cu noul coronavirus care nu prezintă simptome ale bolii, denumite și asimptomatice  sunt o sursă potențială importantă a răspândirii virusului într-o comunitate. Cu toate acestea, în acest moment puțină informație este disponibilă cu privire la infecțiozitate și importanța epidemiologică a persoanelor care nu prezintă simptome ale bolii. Iată ce se știe până acum despre asta și care sunt concluziile ultimelor studii medicale.

Un studiu recent a constatat că 32% dintre persoanele testate pozitiv la COVID-19 au înregistrat cel puțin un simptom al bolii după 6 săptămâni de la efectuarea acestuia. Cele mai frecvente simptome, pe care le-au avut o perioadă mai lungă de timp au fost oboseala, dispneea, pierderea gustului și a mirosului. Află în continuare de ce simptomele rămân o perioadă mai îndelungată de timp, în ce cazuri și despre ce studiu este vorba.