În primele câteva zile de la naștere bebelușii, de obicei, doresc să se hrănească mai puțin la primele mese. Ar putea să mănânce doar 15 ml. Adeseori trec trei-patru zile înainte ca ei să accepte cantitățile de lapte pe care dumneavoastră vă așteptați să le mănânce, dar ar putea chiar să treacă o săptămână sau mai mult. Nu vă faceți griji și nu-i forțați, ar putea să fie mai bine pentru digestia lor să înceapă treptat. Ei vor descoperi ce au nevoie în câteva zile, când vor deveni mai activi.
Încălzirea biberonului. Mulți părinți încălzesc biberoanele, deoarece au crezut întotdeauna că acestea trebuie să fie calde și laptele de la sân este cald. Bebelușilor le place la fel demult și se dezvoltă la fel de bine indiferent dacă preparatul le este oferit cald, la temperatura camerei sau direct din frigider, atâta timp cât acesta le este oferit la aceeași temperatură la fiecare masă.
Dacă încălziți biberonul faceți acest lucru într-o cratiță cu apă fierbinte sau într-o chiuvetă. Dacă nu există un robinet cu apă fierbinte în apropierea bebelușului, atunci este mai convenabil să folosiți un încălzitor electric special pentru sticle. Laptele trebuie să aibă temperatura corpului. Cea mai bună modalitate pentru a testa temperatura laptelui este să puneți câteva picături pe partea interioară a încheieturii mâinii. Dacă vi se pare fierbinte înseamnă că laptele este prea cald.
Avertismentul legat de microunde: cel mai bun sfat este ca niciodată să nu încălziți laptele bebelușului într-un cuptor cu microunde. Conținutul ar putea să fie suficient de fierbinte pentru a-i arde gura bebelușului chiar dacă sticla pare a fi rece la atingere. Cuptoarele cu microunde nu sunt potrivite nici pentru sterilizarea biberoanelor sau a preparatului de lapte. Dacă uneori folosiți cuptorul cu microunde (și știu că mulți părinți procedează astfel, indiferent de recomandările specialiștilor), este foarte important să agitați laptele bine cu o linguriță astfel încât să nu existe zone excesiv de fierbinți în el. După aceea testați temperatura cu degetul sau punând câteva picături pe încheietură, înainte de a-l oferi bebelușului. Dacă vi se pare că este fierbinte, atunci înseamnă că este suficient de fierbinte încât să ardă gura bebelușului.
Poziția corectă. Așezați-vă într-un scaun confortabil și țineți bebelușul sprijinit pe braț. Majoritatea părinților doresc să folosească un scaun cu mânere și probabil o pernă pe care să și-o pună sub cot. Unii consideră că un scaun care se leagănă este perfect. Păstrați biberonul suficient de înclinat astfel încât tetina să fie mereu plină. Majoritatea bebelușilor doresc să mănânce constant până când au primit toată cantitatea de care au nevoie.
Înclinați biberonul astfel încât aerul din interior să se afle mult deasupra nivelului tetinei, astfel încât bebelușul să nu înghită prea mult aer. Când cantitatea de aer din stomacul lor devine prea mare ei nu se simt bine și încetează să se hrănească. Unii bebeluși au nevoie să fie ajutați să eructeze de două sau chiar de trei ori în timpul unei mese pentru a putea să termine biberonul, alții nu trebuie să eructeze deloc.
Probleme legate de hrănirea cu biberonul
Susținerea biberonului. Este bine dacă părintele îți ține în brațe bebelușul în timpul hrănirii cu biberonul. În acest fel, dumneavoastră și bebelușul sunteți pe cât de apropiați este posibil și vă puteți privi reciproc. Vreți ca bebelușul să lege bucuria mesei de fața dumneavoastră, de atingerea dumneavoastră și de sunetul vocii dumneavoastră. Bebelușii care sunt hrăniți cu biberonul în timp ce stau întinși pe spate fac uneori infecții ale urechii dacă laptele se scurge de-a lungul trompei lui Eustachio și ajunge în urechea mijlocie.
Hrănitul în exces și regurgitarea. În general, cea mai mare cantitate de preparat care îi poate fi necesară bebelușului într-o zi este un litru, majoritatea bebelușilor sunt mulțumiți cu 750 ml. Un bebeluș care mănâncă mai mult de un litru de formulă în fiecare zi ar putea să folosească biberonul mai mult ca o sursă de plăcere decât de nutriție. Suptul unei suzete ar putea să servească aceluiași scop. Sau de vină ar putea fi părintele dacă acesta îți hrănește copilul de fiecare dată când acesta se agită sau plânge. Există și alte măsuri pe care le puteți lua pentru a vă liniști bebelușul, acestea putând chiar să funcționeze mai bine. Când bebelușii sunt hrăniți excesiv ei tind să vomite pentru a diminua presiunea neplăcută de la nivelul stomacului.
Perforarea corectă a tetinelor. Dacă orificiile tetinelor sunt prea mici bebelușul va primi prea puțin lapte și se va agita sau va obosi, adormind cu mult înainte de a termina biberonul. Dacă bebelușii trebuie sugă prea puternic, ei vor avea de asemenea, tendința să înghită mult aer, devenind astfel balonați. Dacă orificiile sunt prea mari bebelușul s-ar putea îneca sau ar putea să facă indigestie, pe termen lung este posibil ca să fie mai puțin satisfăcut de supt și să înceapă să își sugă mai mult degetul. Mâncatul prea rapid face să crească și cantitatea de aer ingerată și crește probabilitatea de apariție a balonării.
Pentru majoritatea bebelușilor viteza potrivită de hrănire este atunci când un biberon este golit în aproximativ 20 de minute de supt continuu. Orificiile sunt de obicei potrivite pentru un bebeluș dacă atunci când întoarceți invers biberonul laptele iese sub formă de picături fine ( ca și cum ar fi pulverizat) timp de una-două secunde, pentru ca după aceea să înceapă să curgă câte o picătură. Dacă laptele continuă să fie sub formă de picături fine înseamnă că orificiile sunt probabil prea mari, când curge sub forma unor picături lente de la început înseamnă că orificiile sunt probabil prea mari.
Orificiile din multe tetine noi sunt prea mici pentru un bebeluș mic, însă sunt potrivite pentru unul mai mare și mai puternic. Dacă sunt prea mici pentru bebelușul dumneavoastră măriți-el cu grijă astfel: introduceți capătul bont al unui ac fin într-un dop de plută. După aceea, ținând dopul de plută, încălziși acul până când acesta se înroșește. Introduceți- l pe o distanță scurtă în capătul tetinei. Nu trebuie să îl introduceți prea mult până când nu testați rezultatul. Puteți face 1,2 sau trei orificii mai mari. Dacă nu aveți dop de plută, înfășurați o bucată de cârpă în jurul capătului bond al acului sau țineți-l cu un clește.
Orificiile tetinei înfundate din cauza cocoloașelor. Dacă aveți probleme datorită orificiilor înfundate ale tetinelor, puteți să cumpărați unele care au orificii în cruce. Laptele nu curge prin ele după cum probabil v-ași aștepta deoarece marginile tăieturii sunt unite până când bebelușul începe să sugă. Puteți să faceți mici incizii de acest fel în tetinele obișnuite, folosind o lamă de ras sterilizată. La început ciupiți vârful tetinei pentru a crea o creastă îngustă. Iar după aceea tăiași de-a lungul acesteia. Apoi ciupiți într-un unghi drept cu prima creastă și faceți o altă tăietură. Tetinele cu orificii în cruce nu ar trebui să fie utilizate atunci când copilului i se dau de mâncare alimente pasate din biberon.
Nu forțați bebelușii să sugă mai mult decât doresc. Destul de mulși copii dezvoltă în timp probleme de alimentație. Ei își pierd apetitul natural cu care s-au născut și încep să refuze majoritatea, dacă nu chiar toate alimentele ce li se oferă. Aceste probleme apar deoarece părinții au tot încercat, uneori chiar din fragedă pruncie, să-și convingă copilul să mănânce mai mult decât dorește. Atunci când reușiți să-l convingeți pe un sugar sau pe un copil mai mare să mai înghită câțiva dumicați în plus față de cât a dorit el singur să mănânce, dumneavoastră considerați drept acest lucru o reușită. Dar nu este așa. Singurul lucru pe care-l veți obține este că va mânca mai puțin la masa următoare. Nu este necesar să-o forțați pe copii să mănânce mai mult și, procedând astfel, nu obțineți niciun beneficiu. Dimpotrivă, acest obicei este dăunător pentru că face ca, după un timp, apetitul copilului să scadă și-l determină pe acesta să dorească să mănânce mai puțin față de nevoile reale ale organismului său.
Pe termen lung, obiceiul de a forța copiii să mănânce mai mult are efecte mult mai importante decât distrugerea apetitului. El răpește copilului unele dintre atitudinile sale pozitive fașă de viață. Copiii sunt făcuți să-și petreacă primii ani făcându-li-se foame, cerând de mâncare, bucurându-se de aceasta și căpătând satisfacție de pe urma hranei. Ea îi ajută să-și contureze încrederea în sine. Deschiderea față de alte persoane ți încrederea în părinți. Dacă, însă, momentul mesei se transformă într-o luptă care pe care, dacă mâncarea devine o obligație, copii adoptă un comportament defensiv și dezvoltă o atitudine negativistă, suspicioasă față de mese și față de persoanele din jurul său.
Bebelușii mici care mănâncă numai jumătate din porție. O mămică poate să își aducă bebelușul acasă de la spital și să descopere aici că acesta încetează să mai mănânce și adoarme înainte de a-și termina porția. Cu toate acestea la spital i s-a spus că el obișnuia să mănânce tot ce i se oferea, Mămica încearcă să-l facă să mănânce încă puțin, însă este o muncă dificilă, lentă și frustrată. Care este problema? Ar putea să fie vorba de un bebeluș care încă nu și-a revenit.
Lucrul potrivit pe care îl puteți face este să lăsați bebelușul să se oprească din mâncat atunci când el dorește, chiar dacă a mâncat numai 30-60 ml. Dacă-l lăsați să-și simtă foamea, acesta treptat va deveni din ce în ce mai dornic să mănânce și va mânca din ce în ce mai mult. După aceea va putea să doarmă pentru perioade mai lungi.
Biberoanele în leagăn sau în pat. Odată ce bebelușilor încep să le apară dinții, este important ca ei să nu adoarmă având biberonul cu lapte în gură. Laptele va favoriza în acest caz creșterea bacteriilor, iar acestea pot să provoace carii. Adormirea cu lapte în gură poate de asemenea, să conducă la apariția infecțiilor rechii.
După vârsta de șase luni mulți bebeluși doresc să stea în șezut, să ia biberonul de la părinte și să-l țină singuri. Părinții cu simț practic, atunci când observă că bebelușului nu mai are nevoie de ei, îl pot pune în pătuțul lui, acolo unde acesta consumă conținutul biberonului și după aceea adoarme imediat. Acesta ar putea să pară a fi un mod ușor de a adormi bebelușii, însă pe lângă faptul că poate conduce la probleme ale dinților și ale urechii, acest comportament face ca unii bebeluși să nu mai poată să adoarmă fără un biberon. Atunci când părintele încearcă să îi ia bebelușului biberonul la vârsta de 9, 15 sau 21 de luni, acesta va plânge și se va agita puternic, neputând să adoarmă pentru mult timp. Așadar, dacă doriți să preveniți problemele ulterioare lăsați bebelușul să țină singur biberonul, dar țineți-l în poală.
Fragment din cartea „Îngrijirea sugarului și a copilului” de Dr. Benjamin Spock
