Care este legătura dintre polenul care circulă în aer și numărul celor infectați de COVID-19

Recent, doi medici terapeuți au declarat că măsurile de respectare a distanței sociale ar putea fi ineficiente în cazul persoanelor care se află afară, în apropierea surselor de polen, asemenea ierburilor și a pomilor. Modelul de simulare pe care l-au utilizat aceștia sugerează că polenul ar putea determina transmiterea virusului SARS-CoV-2 în spații exterioare aglomerate. Se pare că în acest proces este implicat și sistemul imun. Află în cele ce urmează despre ce studiu este vorba și de ce polenul care mișună acum în aer ar putea determina răspândirea virusului.

Simularea cercetătorilor

Cercetătorii de la Universitatea din Nicosia din Cipru au modelat răspândirea polenului salciei printr-o mulțime de oameni aflați aproape unul de celălalt, la cel puțin 2 metri distanță, în cazul în care vântul ar avea o viteză de 4 kilometri pe oră.

Simularea a inclus mișcarea a 10 000 de particule dispersate de polen de salcie prin grupuri de 11 și 97 de persoane ca și când aceștia s-ar afla la aproximativ 20 de metri de la pom. Aceasta a demonstrat că polenul s-a reținut pentru o perioadă în mulțimea de oameni, existând probabilitatea de fi contaminat cu noul coronavirus în urma contactului cu particulele mici de salivă ale persoanelor infectate care tușesc sau vorbesc. Ulterior, acestea migrează mai departe, având capacitatea să infecteze și alte persoane cu care contactează.

Presupunând că virusul se poate ciocni de particulele de polen, acesta ar putea fi transportat în asemenea fel de la o persoană la alta din mulțime.

Află mai multe despre alergia la puful de plopi. 

Particule mai ușoare și mai uscate

Cercetătorii au accentuat că particulele de salivă sunt grele și se evaporează rapid, în timp ce polenul conține puțină apă, este ușor și poate călători zeci de kilometri.

„Persoanele trebuie să evite mulțimile de oameni din apropierea plantelor și a pomilor care elimină polen în timpul sezonului de înflorire. Aceștia ar trebui să fie conștienți de riscurile transmiterii aeriene a virusului generate de picăturile de salivă din interior și exterior, dar și de pericolele pe care le aduc cu sine particulele de polen”, a declarat unul dintre cercetători,  Prof. Drikakis.

Astfel, în urma cercetării, distanțarea fizică în spațiile deschise în care circulă polenul ar putea varia în funcție de condițiile meteorologice.

Oamenii de știință au fost determinați să realizeze studiul după ce au observat că numărul cazurilor de infectare cu SARS-CoV-2 a crescut considerabil în luna martie-mai 2020, atunci când în aerul din SUA au fost înregistrate concentrații mari de polen a salciei albe.

Și alte cercetări au presupus că există o legătură între polenul din mediul ambiant și ratele de infectare cu SARS-CoV-2. Un studiu publicat în martie 2021a constatat că polenul din aer, în 31 de țări ale lumii, a fost responsabil de o creștere cu 44% a ratelor de infectare cu COVID-19.

Cu toate acestea, atunci când savanții din Leipzig, Germania au prelevat probe de polen, l-au purificat și l-au testat, pe suprafața lui nu au fost depistate urme de SARS-CoV-2, teoria de mai sus nefiind astfel confirmată. Ulterior, una dintre savantele de la Leipzig, Susanne Dunker, a declarat că aceste rezultate nu pot exclude complet probabilitatea transmiterii virusului SARS-CoV-2 prin intermediul polenului care circulă în aerul din mediul exterior.

Aceasta argumentează probabilitatea prin faptul că în condiții de laborator, din motive de siguranță, aceștia au testat legarea virusului de polen într-un lichid, fapt care ar fi putut distorsiona rezultatele. Însă, în mediul ambiant această legătură are loc în aer. În lichid, însă, aceștia au demonstrat că legătura formată între polen și virus nu este foarte stabilă.

Potrivit lucrării savanților germani, efectele electrostatice din aer ar putea lega mai puternic virusul de particulele de polen, iar acesta ar fi un subiect de interes pentru studiile ulterioare.

Efectul polenului asupra imunității

În articolul publicat recent, cercetătorii citează o altă lucrare care concluzionează că particulele de polen ar putea purta pe suprafață virusuri ARN. Virusul SARS-CoV-2 care provoacă COVID-19 este un virus ce conține ARN.

Află mai multe despre tipurile de coronavirusuri. 

Diferența este că în cazul studiului citat a fost analizat polenul colectat de albini și depozitat în stupi, dar nu cel din aer, eliminat de ierburi și de pomi.

Pentru corelația observată dintre polenul din aer și infectările cu COVID-19 ar putea fi o altă explicație. Unele studii afirmă că particulele de polen ar putea reduce producerea moleculelor antivirale în tractul respirator al unei persoane, ceea ce ar putea crește susceptibilitatea acestora la infecțiile virale.

Cu toate acestea, mai multe cercetări sunt necesare pentru a determina cu siguranță care este relația dintre polenul care circulă în mediul înconjurător și răspândirea virusului SARS-CoV-2.

Sănătate să aveți!

Cuvinte cheie: 
Sursa foto: 
health.com
Sursa: 

medicalnewstoday.com

La Inceput