COVID-19 la vârstnici: Contextul rezidențial poate fi cauza unui număr mai mare de decese

O serie de studii publicate recent în reviste medicale prestigioase arată că decesele oamenilor în etate, de 70 de ani și mai mult, pot fi favorizate de condițiile de trai ale acestora. Alți factori asociați țin de componența comunităților locative, tipul reședințelor (aziluri de bătrâni, locuințe aglomerate, reședințe cu locuitori de vârste diferite) și tipul contactelor sociale din afara locului de trai. Aflați în continuare de ce acești factori sunt atât de importanți și cum anume influențează ei morbiditatea și mortalitatea prin noul coronavirus al adulților în etate.

Un studiu medical, publicat recent în prestigioasa revistă The Lancet și denumit „Contextul rezidențial și mortalitatea prin COVID-19 printre adulții de 70 de ani și peste în Stockholm: studiu observațional populațional cu utilizarea datelor individuale”, a cercetat impactul factorilor rezidențiali, prin estimarea acestora la nivel individual, a cauzei mortalității provocată de COVID-19 printre adulții cu vârsta de 70 de ani și peste.

Cercetătorii și-au setat drept scop analiza contextului rezidențial asociat cu mortalitatea provocată de COVID-19 în intervalul 12 martie – 8 mai 2020. Anume atunci la Stockholm, care era epicentrul epidemiei în Suedia, a fost înregistrat vârful deceselor printre bătrâni.

Studiul accentuează că persoanele în vârstă constituie populația majoritară a deceselor cauzate de boala COVID-19. Din acest motiv apar tot mai frecvent întrebări privind modalitățile eficiente de reducere a contactului social, având în vedere că pandemia continuă să evolueze.

Cercetătorii cred că situația rezidențială a vârstnicilor este foarte importantă, deoarece ea determină tipurile de contacte sociale pe care aceștia le au. Focarele rezidențiale, care au provocat și foarte multe decese de COVID-19 printre vârstnici a fost un subiect analizat în mai multe studii medicale recente.

Rezultatele cercetării

În cercetarea publicată în revista medicală The Lancet au fost implicați peste 274 de mii de oameni în etate (de 70 de ani și peste) din Stockholm. Studiul a avut loc în perioada 12 martie – 8 mai 2020. Din numărul total de persoane incluse în cercetare, 3.386 au decedat, dintre care 1.301 – din cauza COVID-19.

Iată ce rezultate au fost obținute:

  • S-a observat că rata de mortalitatea a fost cu 60% mai mare, dacă aceștia locuiau cu persoane de vârstă aptă de muncă (sub 66 de ani), decât în cazul celor care locuiau cu persoane mai în vârstă ( peste 66 de ani).
  • Traiul într-un azil de bătrâni a fost, de asemenea, asociat cu un risc de deces de 4 ori mai mare din cauza COVID-19, în comparație cu riscul pentru persoanele care trăiesc în locuințe individuale.
  • Traiul în zone dens populate (mai mult de 5.000 de persoane per km2) a fost, de asemenea, asociat cu un risc al mortalității de COVID-19 cu 70% mai mare, comparativ cu riscul pentru persoanele care locuiesc în zone mai puțin populate (mai puțin de 150 persoane per km2).

Concluziile cercetătorilor

În rezultatul cercetărilor, savanții au stabilit două condiții de trai drept factori de risc înalt pentru mortalitatea provocată de COVID-19:

  1. Traiul în grupuri de vârstă mixte a persoanelor în etate, cu sănătatea precară, alături de persoane social-active, care trebuie să iasă frecvent în afara locuinței. Gospodăriile, alcătuite din mai multe generații, ar putea contribui la mortalitatea mai înaltă prin COVID-19 în țările, unde sunt specifice asemenea comunități familiale. Este important de menționat că persoanele vârstnice care locuiesc în mod exclusiv cu alți adulți în vârstă au avut un risc mai mic de deces din cauza COVID-19, detaliu ce sugerează că acest grup a fost capabil să se autoizoleze, cel puțin în zona Stockholmului.
  2. Întreținerea în azilurile de bătrâni. Pentru că în Suedia vizitarea bătrânilor în aziluri a fost sistată încă de la începutul lunii aprilie 2020, cauza presupusă a mortalității înalte a fost numărul mare de persoane cu sănătatea precară.

Și vecinătatea mai apropiată, dar și interacțiunile frecvente dintre vecini a fost analizată în calitate de factor de risc pentru infecția COVID-19. Pentru a aprecia interacțiunea dintre vecini, cercetătorii au analizat numărul de cazuri confirmate în anumite regiuni ale Stockholmului. Astfel, în zonele în care au fost puține cazuri confirmate (0-10), respectiv și interacțiunea dintre vecini a fost mai mică, numărul deceselor la vârstnici a fost mai mic comparativ cu zonele în care numărul cazurilor confirmate a fost mai mare, iar interacțiunea dintre vecini – mai intensă.

În unele cazuri, vecinătatea mai apropiată a fost și ea un factor de risc pentru decesele provocate de COVID-19, însă datele la acest capitol nu sunt foarte precise. Astfel, în cazul în care vârstnicii nu se autoizolează eficient, transmiterea virusului SARS-CoV-2 la nivel de vecinătate poate deveni destul de importantă.

În această ordine de idei, ar fi deosebit de importantă colectarea datelor despre contacții confirmați pozitiv cu noul coronavirus nu doar la nivel de regiune, dar și la nivel de case sau blocuri de locuit pentru a determina exact transmiterea virusului. De asemenea, ar fi necesară testarea și supravegherea tuturor contacților, nu doar a celor care deja manifestă simptome ale bolii, sugerează cercetătorii.

Dacă aceste date ar fi disponibile, ar putea fi posibilă o estimare mult mai precisă a rolului transmiterii virusului la nivel local, comunitar și de vecinătate. Aceste informații ar putea fi utilizate în viitor la proiectarea și pregătirea unor măsuri eficiente de control în cazul unor viitoare epidemii.

Sănătate să aveți!

Sursa foto: 
homecare.co.uk
Sursa: 

pas.md

La Inceput