Epidemia COVID-19 – scenarii posibile în Uniunea Europeană și Spațiul Economic European pentru luna martie 2020

Coronavirusul de tip nou, COVID-19 se răspândește cu o viteză fulgerătoare pe întreg continentul european, ceea ce induce locuitorii în stare de alertă. Deși Europa a raportat primul caz de infectare cu COVID-19 după o lună de la alertarea OMS (Organizația Mondială a Sănătății) de către autoritățile din China, acest continent a devenit rapid al doilea, după volumul persoanelor afectate, după regiunea Asia-Pacific.

Eurosurveillance.org a formulat trei scenarii posibile ale evoluției COVID-19 pe teritoriul european, pentru a pregăti statele membre pentru o posibilă epidemie și a le ajuta în combaterea acesteia. De asemenea, aceștia au realizat și o analiză SWOT a evoluției COVID-19 pe teritoriul european (punctele forte, punctele slabe, oportunitățile și amenințările).

Analiza SWOT a COVID-19 pe continentul european

Punctele forte

  • Infectarea joasă cu COVID-19 în regiunile mai puțin afectate acordă timp suficient pentru a studia epidemiologia și eficacitatea măsurilor de control din experiența globală.
  • Eforturile de răspuns sunt coordonate la nivelul Uniunii Europene (UE) sau a Spațiului Economice European (SEE), ceea ce permite armonizarea supravegherii și a evaluării epidemiologice.
  • Informațiile despre cazurile noi apărute pot fi acumulate și împărtășite rapid și sigur prin intermediul Sistemului European de Supraveghere (The European Surveillance System) sau a Sistemului de Avertizare Timpurie și Răspuns (Early Warning and Response System).
  • Toate statele memre UE sau SEE au pe teritoriul lor laboratoare dotate pentru identificarea cazurilor de COVID-19.
  • Pentru scenariile 1 și 2, descrise mai jos, țările UE și SEE au capacitatea spitalicească și reursele umane necesare pentru a izola și a îngriji pacienții infectați.
  • Sistemele de monitorizare bine puse la punct pe teritoriul UE și SEE pot rapid detecta COVID-19 de diferită severitate.
  • Toate țările UE și SEE au planuri de pregătire pentru pandemii, bine puse la punct, care pot fi adaptate și activate în cazul în care situația epidemiologică se agravează.

Punctele slabe

  • Multe incertitudini cu privire la severitatea îmbolnăvirilor, rata cazurilor fatale și a grupurilor de risc.
  • Cazurile moderate și asimptomatice nu sunt identificate, dar contribuie la transmiterea bolii.
  • Presiunea asupra sistemului medical, din cauza reducerii forței de muncă și a locurilor de spitalizare de către gripa sezonieră.
  • Screening-ul de intrare în țări este ineficient, deoarece majoritatea cazurilor sunt în perioada de incubare și pot fi nedetectate.
  • Lanțurile de aprovizionare cu echipamente individuale de protecție și medicamente pot să nu reziste la o eventuală pandemie.
  • Capacitatea de a izola bolnavii poate fi extinsă doar până la un anumit nivel.
  • Transmiterea virusului în timpul evenimenetelor în masă ar împiedica izolarea cuvenită a bolnavilor.

Oportunitățile

  • Eforturile considerabile de izolare în China din ianuarie și februarie par să aibă o transmisie limitată și export al virusului COVID-19.
  • Eforturile de comunicare și monitorizare la nivel global îmbunătățesc cunoștințele despre virus, modalitățile de transmitere și boală.
  • Dacă COVID-19 va demonstra un caracter sezonier, asemeni gripei și își va diminua din severitate până la următorul sezon rece, va fi suficient timp pentru o pregătire corespunzătoare.

Amenințările

  • Nu este sigur pentru ce perioadă de timp autoritățile din cele mai afectate state vor fi capabile să mențină măsurile de izolare aplicate în prezent.
  • Izbucnirile masive ce au acum loc în afara Chinei măresc importanța menținerii măsurilor de izolare în afara și între țările membre UE și SEE.
  • Unele țări raportează mai puține importuri decât s-ar putea deduce din volumele de călătorie, ceea ce sugerează că circulația virusului este mai răspândită decât apare din detectarea cazurilor și că pandemia a fost una previzibilă.
  • Globalizarea comerțului și călătoriile frecvente vor contribui la dispersarea virusului.
  • Vaccinul și tratamentul specific nu sânt cunoscute, iar elaborarea acestora poate ocupa luni sau chiar ani de zile.
  • Izbucnirea virusului poate cauza perturbări sociale, politice și economice substanțiale chiar și în părțile lumii, care nu sunt direct afectate de virus.

Posibilele scenarii pentru răspândirea COVID-19 pe continentul european și măsurile sugerate pentru atenuarea impactului acestuia

Scenariul 1: Lanțuri scurte, sporadice de transmitere

Acest scenariu se caracterizează prin puține cazuri noi înregistrate, transmiterea infecției limitat, în grupuri localizate, cu legături epidemiologice bine cunoscute.

Măsurile de control sugerate: Găsirea activă a cazurilor noi, inclusiv prin depistarea contactelor, izolarea cazurilor, urmarea recomandărilor pentru contacți, revizuirea planului de pregătire în caz de pandemie, identificarea resurselor suplimentare de aprovizionare a lucrătrilor medicali cu echipamente și alte consumabile și asigurarea unei comunicări eficiente a riscurilor.

Scenariul 2: Localizarea transmiterii infecției

Acest scenariu se caracterizează printr-un număr în scădere de importări a virusului, majoritatea cazurilor europene fiind atribuie infectării locale, ci nu importului acestora.

Măsuri de control, adiționale celor menționate în cadrul primului scenariu: Activarea planului de pregătire pentru pandemii, evaluarea riscului adunării în masă a persoanelor, revizuirea planului de intervenție, explicarea și justificarea în fața publicului a tuturor măsurilor aplicate și monitorizarea percepției acestora.

Scenariul 3: Transmitere larg răspândită cu o presiune crescătoare sau extrem de mare asupra sistemului medical

Scenariul, inițial caracterizat prin fuzionarea focarelor și o presiune crescătoare asupra sistemului medical, devine dificil de controlat de către sistemul medical, din cauza insuficienței de paturi, a forței medicale de muncă, a echipamentelor de protecție și a truselor de testare a virusului.

Măsurile de control includ: Căutarea permanentă a cazurilor noi de infectare, implementarea păstrării distanței sociale, simlificarea raportării cazurilor, trierea cazurilor ce necesită asistență medicală, izolarea cazurilor ce necesită tratament similar, anunțarea cetățenilor despre ajutorul pe care îl pot oferi sistemului medical, implementarea planului de intervenție, identificarea locațiilor alternative în care asistența medicală poate fi acordată și redistribuirea resurselor pe teritoriul UE și a SEE.

Pe măsură ce cazurile de infectare cu COVID-19 sunt într-o creștere rapidă, țările europene trebuie să își consolideze eforturile de comunicare a riscurilor și să își revizuiască pregătirea pentru o eventuală pandemie, pentru a se asigura că pot răspunde la o circulație mai largă a virusului în UE și SEE.

Sursa foto: 
cnbc.com
Sursa: 

pharmaceutical-technology.com, eurosurveillance.org

La Inceput