Sindromul clădirii bolnave: afecțiunea care te pândește la locul de muncă. De ce apare și cum să îi previi apariția

Sindromul clădirii bolnave este o afecțiune care apare în urma aflării îndelungate într-un spațiu închis. Aceasta este atribuită aerului de proastă calitate din interior, cu toate că motivul principal al ei nu este cunoscut. Potrivit Comisiei pentru Siguranța Produselor de Consum din SUA, aerul este de o calitate nesatisfăcătoare în aproape 30% dintre clădirile noi și reconstruite. Deși simptomele acestei afecțiuni sunt variate și pot fi confundate cu altceva, îți povestim în continuare cum să le depistezi, tratezi și să le previi apariția.

De ce apare sindromul clădirii bolnave?

La începutul anilor ’70 energia termică era foarte costisitoare, astfel încât inginerii erau puși în situația proiectării unor clădiri econome, izolate termic, etanșe, astfel încât să nu se răcească prea rapid.

Drept urmare a acestui sistem de izolare, a fost necesară instalarea unui sistem de ventilare și de circulație a aerului în interiorul clădirii, la crearea cărora în prezent sunt utilizate materiale sintetice. Printre acestea se numără plasticul, solvenții chimici, substanțele adezive, covoarele sintetice, vopselele uscate și suprafețele care găzduiesc computere, imprimante și faxuri care trebuie păstrate la rece și la uscat.

Aceste produse elimină substanțe volatile, care în combinație cu spațiul închis etanș, ventilat mecanic, au contribuit la apariția sindromului clădirii bolnave.

Află de ce tot mai mulți bărbați nu sunt capabili să conceapă copii și care e legătura cu mediul. 

Cel mai frecvent, sindromul apare în cazul persoanelor care muncesc în clădirile post-sovietice care au următoarele caracteristici comune:

- Sunt ventilate mecanic;

- Au carcase slabe;

- Sistemele de menținere a microclimatului la locul de muncă sunt ineficiente;

- Au un mobilier inadecvat.

Un studiu a analizat frecvența apariției sindromului clădirii bolnave în oficiile moderne și a depistat că acesta s-a depistat frecvent în clădirile cu aer condiționat, ventilate cu ajutorul sistemelor de climatizare pe bază de apă.

Alți factori determinanți

Pe lângă ventilația deficitară și eliminarea substanțelor volatile în mediul înconjurător, la apariția sindromului clădirii bolnave contribuie un șir de factori, precum:

- Alte surse interne de poluare, printre care se numără ozonul și căldura emanată de calculatoare, imprimante și altă tehnică de birou, particulele de praf și substanțele chimice care se elimină în aer în urma curățeniei deficitare a locului de muncă, fungii sau mucegaiul, formaldehida emanată de mobilierul și podeaua din lemn, monoxidul de carbon;

- Surse externe de poluare, asemenea fumului și substanțelor chimice emanate de automobile care pătrund în interiorul clădirii prin porii materialelor de construcție și ferestrele de ventilare, insectele și alte vietăți care pot pătrunde în oficiu;

- Temperatura și umiditatea prea înalte sau prea joase pot cauza apariția unor reacții fiziologice din partea lucrătorilor;

- Zgomotul mare în interiorul clădirilor poate deranja, de asemenea, muncitorii implicați în activitate, fie că este vorba de unul constant sau intermitent. Cel mai deranjant este cel al sunetelor de telefoane, frecvent întâlnit în oficiile moderne;

- Lumina insuficientă sau inadecvată, prea intensă, care licărește sau prea stinsă poate provoca un disconfort major lucrătorilor din nemijlocita apropiere;

- Factorii psihologici precum stresul sau anxietatea, care rezultă inclusiv din poziția îndelungată și încordată în fața calculatorului, dar și din presiunea îndeplinirii obligațiilor de serviciu, pot contribui la apariția sindromului clădirii bolnave.

Cum se manifestă sindromul clădirii bolnave?

Simptomele acestei afecțiuni pot afecta sistemul respirator, pielea și sistemul nervos. Cel mai frecvent, poți considera din greșeală că ai răcit.

Printre simptomele des întâlnite se numără: iritație și dureri în gât, dificultăți de respirație, senzația de constrângere în piept, curgerea nasului, simptome asemănătoare cu cele ale alergiei, precum strănutul, mâncărimi și uscăciuni ale pielii, senzație de arsură în nas, dureri de cap, amețeli, dificultăți de concentrare, oboseală, iritabilitate, greață, dureri de cap, febră și frisoane.

În cazul în care suferi de alergii sau de boli respiratorii, poți observa o înrăutățire a simptomelor, pe care le experimentezi. De exemplu, persoanele care suferă de astm bronșic ar putea observa o mărire a acceselor acestuia.

Este important de menționat că sindromul clădirii bolnave afectează fiecare persoană în mod diferit: în timp ce unii pot avea simptome severe și îndelungate, alții pot să nu aibă nici un simptom, o manifestare ușoară sau le pot experimenta după ce părăsesc clădirea. Se întâmplă din cauza unei expuneri repetate și îndelungate.

Cum poate fi diagnosticat sindromul clădirii bolnave?

Această afecțiune poate fi diagnosticată de medic prin metoda excluderii și a comparației simptomelor experimentate cu cele ale altor afecțiuni, asemeni răcelii, astmului sau alergiilor. De asemenea, medicul te va întreba care îți sunt condițiile de trai și de muncă.

În acest caz, îți va prinde bine să notezi simptomele pe care le experimentezi, când apar și dispar acestea. Fii detaliat și specific în descrierile tale.

Ce implică tratamentul?

Cel mai eficient tratament este eliminarea factorilor care provoacă apariția simptomelor.

În cazul manifestărilor alergice pot fi eficiente medicamentele anti-histaminice, care pot fi prescrise de medic sau administrate la recomandarea farmacistului.

Atunci când este vorba de sporirea frecvenței acceselor de astm bronșic, la recomandarea medicului pot fi administrate medicamentele care pot diminua din simptome.

În calitate de anjagat sau angajator poți îmbunătăți mediul de muncă prin:

- Utilizarea soluțiilor de curățare fără pulverizare și fără miros;

- Aspirarea regulată a prafului;

- Schimbarea și curățarea filtrului aparatelor de condiționare a aerului o dată la câteva luni;

- Menținerea umidității optime, care variază între 40% și 70%;

- Testarea posibilei prezențe a fungilor și a mucegaiului în încăpere;

- Schimbarea luminii până la un nivel confortabil.

De obicei, simptomele experimentate dispar în scurt timp după părăsirea încăperii sau îmbunătățirea condițiilor de muncă. În unele cazuri sunt posibile consecințe de lungă durată, precum accesele frecvente de astm bronșic sau alte afecțiuni pulmonare.

Cum poate fi prevenit sindromul clădirii bolnave?

Din păcate nu poți simți mereu, dacă aerul din încăperea în care muncești este necorespunzător și te poate îmbolnăvi. Însă, poți întreprinde mereu un șir de măsuri pentru a preveni apariția acestui sindrom:

- Fă pauze regulate în afara clădirii prin luarea prânzului afară, de exemplu;

- Deschide geamurile pentru a avea parte de aer curat. Însă, poți evita să o faci atunci când în aer este o concentrație sporită de polen;

- Ia-ți pauze mici pentru a privi în afara calculatorului;

- Plimbă-te periodic prin oficiu;

- Fii precaut în timpul utilizării substanțelor chimice, precum insecticidele și înălbitorul în oficiu.

Înălbitorul - cum să îl utilizezi fără daune pentru sănătate. 

Sănătate să aveți!

Sursa foto: 
ciao.ro
Sursa: 

springer.com, sciencedirect.com, healthline.com

La Inceput