Probabil te-ai întrebat vreodată ce se întâmplă în creier în timpul somnului – care sunt fazele acestuia și cât de importante sunt ele pentru învățare și formarea memoriei, a senzațiilor și a viselor. Urmărește în continuare răspunsul la aceste întrebări și cunoaște cum funcționează creierul atunci când dormim.
Fazele somnului
În general, savanții sunt de aceeași părere atunci când afirmă că există patru faze ale somnului, pe care fiecare dintre noi le parcurge de câteva ori pe parcursul unei singure nopți. Primele trei sunt așa-numitele etape de somn non-REM (non-rapid eye movement, sau mișcare non-rapidă a ochilor), iar cea de a patra este cea REM (de mișcare rapidă a ochilor), în care apar visele.
În prima fază non-REM creierul parcurge o tranziție de la starea de alertă la cea de somn. Acesta își schimbă oscilațiile electrice de la cele active, de veghe, la undele cerebrale de un ritm mai lent. De asemenea, tonusul muscular în corp se diminuează, având loc o relaxare totală.
Cea de a doua fază implică o diminuare a temperaturii corpului, bătăile inimii și respirația devin mai lente, iar undele creierului încep să se încetinească și mai mult. Scurte explozii ale activității electrice în creier încă mai pot avea loc în această etapă.
Faza a treia este denumită și faza somnului profund, de care corpul nostru are nevoie pentru a se recupera și se reîmprospăta. Anume în această etapă bătăile inimii, respirația și activitatea creierului își ating nivelul minim de activitate.
Faza REM, cea mai superficială și plină de vise, fiind ultime, cea de a patra fază a somnului. Potrivit Institutului Național de tulburări neurologice și accident vascular cerebral, REM are loc de obicei peste 90 de minute din momentul adormirii. La ciclurile inițiale REM durează aproximativ 10 minute, mărindu-și durata cu fiecare ciclu ulterior.
Această fază este denumită „de mișcare rapidă a ochilor„ deoarece ochii într-adevăr se mișcă mai rapid în spatele pleoapelor închise. De asemenea, pe parcursul acestei faze respirația devine mai rapidă și mai neregulată, iar bătăile inimii și tensiunea arterială se măresc aproape până la nivelul apropiat trezirii. Interesant este că odată cu înaintarea în vârstă oamenii experimentează tot mai rar această fază a somnului.
Somnul, memoria și procesul de învățare
La momentul actual savanții sunt siguri de faptul că somnul contribuie la procesul de învățare și de formare a memoriei, însă nu sunt siguri în care fază au loc aceste procese. Două studii realizate de revista Medical News Today au contribuit, într-o oarecare măsură, la înțelegerea acestor fenomene.
Somnul ajută creierul să învețe și să rămână flexibil
O echipă de savanți elvețieni a descoperit că în timpul somnului profund și neliniștit eficiența de învățare a participanților a fost minimă. Potrivit acestora, sinapsele din creier (conexiunile minuscule dintre celulele nervoase care ajută la transmiterea impulsului nervos) au nevoie de o perioadă de recuperare în timpul somnului pentru a reacționa ulterior adecvat la stimulii externi ce apar pe parcursul zilei.
Un somn profund liniștit este absolut necesar și pentru crearea noilor conexiuni nervoase dintre neuroni (celulele nervoase), fenomen cunoscut drept neuroplasticitate, acest fapt fiind clar evidențiat pe parcursul studiului realizat de savanții din Elveția.
Somnul contribuie și la uitarea informației
Un studiu realizat în anul 2017 a măsurat capacitatea de memorizare și reproducere a unei secvențe audio (o piesă muzicală) de către participanți după revenirea din diferite etape ale somnului – REM, non-REM superficial și non-REM profund. În urma experimentului participanții care au revenit din etapele REM și non-REM superficial au reprodus cel mai bine secvențele audio ascultate, în timp ce participanții reveniți din faza profundă non-REM nu au putut reproduce cântecul ascultat. Astfel, acest experiment a demonstrat că somnul profund este foarte important atât pentru învățarea unor lucruri noi, cât și pentru suprimarea informației. Uitarea este un mecanism fiziologic de păstrare a neuroplasticității și de menținere a abilității de învățare.
Celulele nervoase care ne ajută să uităm visele
Nu este vorba doar de sinapsele nervoase care ne împiedică să memorizăm visele, ci și de o categorie de celule nervoase (neuroni), care, potrivit noilor cercetări, contribuie activ la uitarea acestora.
Un studiu recent publicat în revista Science a găsit acești neuroni în hipocamp, regiune a creierului care este responsabilă de formarea memoriei și procesul de învățare.
Un grup de cercetători japonezi a determinat că este vorba de neuronii care produc hormonul melanina, ce are un rol primordial în reglarea somnului și a poftei de mâncare. Activarea acestor neuroni în timpul fazei REM (în timpul căreia apar visele) a demonstrat implicarea lor în procesul de uitare a viselor și a prevenirii stocării informației în hipocamp.
Somnul ușurează durerea și anxietatea
Un studiu recent a demonstrat că la participanții privați de somn aria crierului responsabilă de apariția durerii a fost hiperexcitată. Astfel, insuficiența de somn pare să contribuie la apariția circuitelor nervoase de durere în creier. Află și alte efecte negative ale insuficienței de somn.
De asemenea, insuficiența de somn poate provoca o insuficiență a secreției de dopamină, substanță chimică secretată în creier care contribuie la senzația de plăcere și la dispariția durerii.
Insomnie, stres, migrene, care este legătura dintre acestea?
În urma unei nopți nedormite are loc și dezactivarea unei zone a creierului care este responsabilă de reducerea anxietății. Drept rezultat, persoanele care dorm mai puțin sunt mai anxioase, neliniștite.
Astfel, cercetătorii sugerează că somnul profund poate regula emoțiile noastre, reactivitatea psihologică și emoțională și preveni apariției anxietății.
Urmărește 10 metode de combatere a oboselii.
Sănătate să aveți!
medicalnewstoday.com
