De ce virusurile nu se tratează cu antibiotice și când apelăm la antibiotico-terapie

Majoritatea infecțiilor căilor respiratorii superioare și inferioare sunt cauzate de virusuri. Virusurile, la rândul lor, sunt agenți infecțioși, care nu se văd cu ochiul liber și care supraviețuiesc doar dacă pătrund în celule sau organisme vii. Partea proastă e că virusurile, de obicei, sunt destul de contagioase. Partea bună e că se pot trata fără antibiotice. Într-o discuție cu Sanoteca.md, Constantin Spânu, virusolog și şeful Direcţiei cercetare şi inovare din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică ne-a explicat de ce virusurile nu se tratează cu antibiotice și când este cazul ca medicii să prescrie aceste preparate.

Potrivit specialistului, este necesar să înțelegem că bacteriile și agenții virali, adică virusurile sunt microorganisme absolut diferite, care se deosebesc prin fiziologia lor de reproducere, de afectare a celulei gazdă și modul cum sunt blocate de diferite substanțe medicamentoase.

 „Dacă pentru bacterii este simplu, ele se reproduc în afara celulelor, pentru agenții virali este strict specific, ei se reproduc la nivel genetic”.

Asta explică și de ce virusurile nu se pot trata cu antibiotice.

„Virusurile se tratează cu remedii antivirale specifice unor boli infecțioase aerogene. De exemplu, gripa cere un anumit spectru de antivirale. Infecția cu Herpes - altele, virusurile sub-hepatite - altele și așa mai departe. Sunt medicamente diferite, care se deosebesc de antibiotice”, explică virusologul Spânu.

Când apelăm la antibiotico-terapie?

„Antibioticele sunt administrate în momentul în care, pe lângă infecția virală, care distruge imunitatea, face organismul vulnerabil la bacterii. Medicul va fi nevoit să le prescrie pentru a nu permite bolii, cauzată de bacterii, să evolueze. De exemplu, la început avem de a face cu unele infecții virale- gripă, paragripă, herpes. Având în vedere că acești agenți au capacitatea de a slăbi sistemul imun, organismul devine sensibil și la alte infecții. În acest caz se cere administrarea antibioticelor pentru a nu agrava starea de sănătate a pacientului sau pentru a evita infecțiile asociate”, a explicat specialistul.

Vom preciza că, sistemul respirator este alcătuit din nas, sinusuri nazale, gură, faringe (gât), laringe (aparatul de vorbire), trahee și plămâni. Infecțiile respiratorii superioare afectează părțile superioare ale sistemului respirator, care cuprind nasul, sinusurile și faringele. Infecțiile respiratorii inferioare afectează laringele, traheea și plămânii.

Infecțiile căilor respiratorii superioare (IACRS)

Acest grup de infecții include răceala sezonieră, gripa ușoară, tonzilita, laringita și infecțiile sinusurilor nazale. Pentru acestea, cel mai frecvent simptom este tusea. De asemenea, infecția plămânilor poate cauza nas înfundat sau rinoree (eliminări nazale), dureri în gât, strănut, dureri musculare sau dureri de cap.

Infecțiile căilor respiratorii inferioare

Aceste infecții pot fi găsite în căile respiratorii inferioare și în plămâni. Cauza declanșării lor poate fi virusul – în cazul unei pneumonii severe sau bacteriile – în cel al tuberculozei. Simptomele acestui tip de infecții includ tusea severă cu eliminare de spută, scurtarea respirațiilor, dureri apăsătoare în piept și respirații șuierătoare.

Unul dintre 12 cele mai răspândite virusuri din lume este SARS-CoV-2 - actualul coronavirus cu care ne confruntăm și care provoacă infecția Covid-19. Acesta are o rată de mortalitate de 2,3% şi atacă în special persoanele, care suferă şi de alte boli cronice. Se manifestă prin probleme respiratorii, tuse seacă, febră şi poate conduce în cazurile grave la pneumonie. Virusul a suferit mai multe mutații, prin urmare s-au schimbat pe parcurs și unele simptome. Cele esențiale rămân febra, tusea, moleșeala, etc. 

Organizația Mondială a Sănătății nu recomandă prescrierea antibioticelor în scopul prevenirii și/sau tratamentului pacienților cu forme ușoare și medii de COVID-19, în lipsa suspecției la o infecție bacteriană. Administrarea preparatelor antimicrobiene la pacienții cu forme grave de COVID-19 se recomandă după prelevarea sângelui pentru investigațiile microbiologice, iar în baza rezultatelor, se ajustează tratamentul prescris, a explicat specialista.

Studiul „Practicile de utilizare a antibioticelor în infecțiile respiratorii acute la nivel de asistență medicală primară în Republica Moldova: studiu transversal”, realizat în Moldova, în anul 2019, de către șeful Catedrei Medicină de familie de la USMF „Nicolae Testemițanu” Ghenadie Curocichin și doctoranda Valeria Cotelea arată faptul că peste 80% dintre toate prescripțiile de antibiotice, în special, pentru infecțiile respiratorii acute, se fac în sectorul de asistență medicală primară (AMP). Majoritatea medicilor participanți la studiu (99,9%), cel puțin o dată, au prescris antibiotice în infecții respiratorii acute, dintre care, 94,9% au aplicat remedii antibacteriene în primele 3 zile de la debutul infecțiilor respiratorii. 61% dintre participanți au prescris antibiotice în infecțiile respiratorii de etiologie virală.

Ce sunt antibioticele

Antibioticele, denumite și antimicrobiene, sunt preparate care au drept scop distrugerea sau încetinirea dezvoltării bacteriilor (microbilor). Organismul uman are un șir de adaptări pentru a lupta cu bacteriile – celulele albe ale sângelui (leucocitele) le atacă, astfel încât chiar și în cazul apariției simptomelor, organismul le poate face față într-un mod eficient. Uneori însă, numărul bacteriilor este prea mare, astfel încât organismul nu le poate face față. În cazul acestui scenariu sunt utile antibioticele.

Sursa foto: 
Screenshot
Sursa: 

Sanoteca.md

La Inceput