Antibiotice – tot ce este important să știi despre ele

În perioada 18-24 noiembrie curent este marcată Săptămâna Mondială de Conștientizare a Rezistenței la Antimicrobiene (Antibiotice). Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, anual, decesul a 700 mii de persoane la nivel global este consecința directă a infecțiilor cauzate de bacteriile rezistente la antibiotice. Una dintre cauzele apariției acestui fenomen este utilizarea necorespunzătoare a acestor preparate de către oameni, animale și plante. Pentru a te ajuta să înțelegi mai bine ce sunt antibioticele și să contribui astfel la diminuarea fenomenului de rezistență la antibiotice, află în continuare ce sunt, cum funcționează, când și cum trebuie administrate, când e cazul să renunți la antibiotice, dar și ce efecte adverse pot provoca, dacă nu sunt administrate într-un mod corespunzător.

Deci, ce sunt antibioticele?

Antibioticele, denumite și antimicrobiene, sunt preparate care au drept scop distrugerea sau încetinirea dezvoltării bacteriilor (microbilor).

Însuși savantul Alexander Fleming, care a descoperit penicilina, primul antibiotic natural în 1928 a prezis o posibilă apariție a rezistenței la antibiotice în timp.

Organismul uman are un șir de adaptări pentru a lupta cu bacteriile – celulele albe ale sângelui (leucocitele) le atacă, astfel încât chiar și în cazul apariției simptomelor, organismul le poate face față într-un mod eficient.

Uneori însă, numărul bacteriilor este prea mare, astfel încât organismul nu le poate face față. În cazul acestui scenariu sunt utile antibioticele.

Primul antibiotic descoperit a fost penicilina. Astăzi, antibioticele derivate ale penicilinei, precum ampicilina, amoxicilina și penicilina G sunt la îndemână pentru a trata un șir de infecții bacteriene.

Alte antibiotice moderne sunt astăzi disponibile, însă doar la indicația medicului în majoritatea țărilor. De asemenea, un șir de antibiotice topice (aplicate local) sunt adăugate în majoritatea unguentelor disponibile astăzi pe piață.

Tipuri de antibiotice

În acest moment există sute de antimicrobiene, însă majoritatea dintre ele sunt clasificate în 6 grupuri:

  • Peniciline (penicilina, amoxicilina) – utilizate pentru tratamentul unui șir de infecții, inclusiv cele ale pielii, plămânilor și ale căilor aeriene sau ale sistemului urinar;
  • Cefalosporine (cefalexin) – utilizate pentru tratamentul unui spectru larg de infecții, uneori pentru unele foarte severe, asemeni sepsisului sau a meningitei;
  • Aminoglicozide (gentamicina, tobramicina) – se utilizează mai frecvent în spital pentru a trata infecții foarte serioase, precum sepsisul, deoarece provoacă efecte adverse severe, precum pierderea auzului și afectarea gravă a rinichilor;
  • Tetraciclinele (tetraciclina, doxaciclina) – cel mai frecvent se utilizează pentru tratamentul infecțiilor pielii, asemeni acneei sau rozaceei.
  • Macrolidele (eritromicina, claritromicina) – utile pentru tratamentul infecțiilor pulmonare sau ale căilor respiratorii sau în calitate de alternativă pentru persoanele cu alergie la penicilină sau pentru a trata infecțiile provocate de bacteriile rezistente la penicilină;
  • Fluorochinolonele (ciprofloxacina, levofloxacina) – antibiotice de spectru larg care au fost utilizate în trecut pentru tratamentul infecțiilor respiratorii sau ale tractului urinar, dar nu mai sunt utilizate din cauza efectelor adverse severe pe care le pot provoca.

Cum funcționează antibioticele?

Există un șir de antibiotice, însă fiecare dintre acestea funcționează în unul din două moduri:

  • Antibioticele bactericide, asemeni penicilinei, ucid bacteriile. Acestea interacționează fie cu formarea peretelui celulei bacteriene, fie cu conținutul celulei bacteriene.
  • Antibioticele bacteriostatice contribuie la stoparea multiplicării bacteriene.

Atenție! Antibioticele nu sunt eficiente pentru tratamentul infecțiilor virale (gripa și răceala sezonieră). Acestea acționează doar în cazul infecțiilor bacteriene.

Acest fapt se explică simplu: virusurile au o structură total diferită de cea a bacteriilor. Aceștia nu au perete celular, menționat anterior, care ar putea fi atacat de antibiotice. În schimb, aceștia au un înveliș protector proteic. În plus, virusurile nu se reproduc niciodată pe cont propriu – acestea au nevoie de o celulă pentru a se integra în aceasta și a o utiliza pentru multiplicare, în timp ce bacteriile se înmulțesc pe cont propriu și atacă celulele din corpul uman din exterior.

Când sunt necesare antibioticele?

Antibioticele sunt necesare pentru tratamentul infecțiilor bacteriene care:

  • Nu se vor trata fără utilizarea antibioticelor (asemeni acneei);
  • Pot cauza infectarea altor persoane, dacă nu sunt tratate în mod rapid (boala pielii impetigo sau infecția cu transmitere sexuală Chlamidia);
  • Se vor trata prea mult timp fără aplicarea antibioticelor (infecțiile renale);
  • Prezintă un risc pentru numeroase complicații (celulita – infecție a pielii care provoacă înroșirea și dureri pronunțate la nivelul acesteia, pneumonia).

Persoanele care au un risc mare de infectare cu diverse bacterii pot administra antibiotice cu scop de prevenire (profilaxie). Printre aceste persoane se numără:

  • Persoane cu vârsta de peste 75 de ani;
  • Copii până la 72 ore de viață care au o infecție bacteriană sau au un risc major de a o face;
  • Persoane care suferă de insuficiență cardiacă;
  • Persoane care administrează insulină pentru a ține diabetul sub control;
  • Persoane cu sistemul imun slăbit, asemeni celor infectați de HIV sau cei care primesc o cură de chimioterapie.

Cum trebuie administrate antibioticele?

Cel mai frecvent, antibioticele sunt administrate pe cale orală, însă medicul poate indica administrarea sub formă de injecții sau de aplicare a acestora pe zona afectată a corpului.

Majoritatea antibioticelor încep lupta cu bacteriile în câteva ore de la administrare, însă este foarte important să administrezi preparatele atâta timp, cât ți-a prescris medicul pentru a preveni reîntoarcerea acesteia.

Important! Încetarea tratamentului înainte de termenul prestabilit mărește probabilitatea că bacteria va deveni rezistentă la următoarele tratamente. Iată de ce este foarte important să urmezi întreaga cură de antimicrobiene.

Nu administra antibioticele în combinație cu alcoolul (în special metronidazolul), pilulele contraceptive sau alte preparate indicate în prospect. Nu consuma lapte și produse lactate dacă administrezi tetracicline, deoarece acestea pot împiedica absorbția medicamentului. Urmează cu precauție instrucțiunile pentru a te asigura că tratamentul este eficient.

Află de ce este periculos să combini antibioticele cu alcoolul. 

Când să nu administrezi antibioticele?

După cum am menționat anterior, antibioticele sunt ineficiente în tratamentul răcelilor, gripei, tusei și a durerilor în gât.

Antibioticele nu mai sunt utilizate pentru tratamentul:

  • Infecțiilor urechilor la copii;
  • A durerilor în gât.

Urmează mereu sfatul medicului pentru a ști dacă ai sau nu nevoie de antibiotice. Rezistența la antibiotice este o problemă majoră care te poate afecta grav în viitor.

Efectele adverse ale antibioticelor

La fel ca și alte medicamente, antibioticele pot cauza reacții adverse. Cel mai frecvent acestea apar atunci când preparatele nu sunt utilizate într-un mod corespunzător, iar reacțiile adverse severe sunt rare.

Cele mai răspândite efecte adverse sunt:

  • Balonarea și indigestia;
  • Diareea.

Unele persoane pot avea reacții alergice la antibiotice, cel mai frecvent la penicilină și cefalosporine. În cazuri foarte rare acestea pot dezvolta o reacție anafilactică severă, care se poate solda cu decesul persoanei.

Concluzie

Pentru a preveni rezistența la antibiotice, urmează toate sfaturile și indicațiile medicului. Nu administra antimicrobienele, dacă suferi de o viroză sezonieră și fii precaut la modul și durata în care le administrezi.

Sănătate să aveți!

Sursa foto: 
medicalnewstoday.com
Sursa: 

ansp.md, medicalnewstoday.com, health.qld.gov.au, nhs.uk

La Inceput