antibiotice

Majoritatea infecțiilor căilor respiratorii superioare și inferioare sunt cauzate de virusuri. Virusurile, la rândul lor, sunt agenți infecțioși, care nu se văd cu ochiul liber și care supraviețuiesc doar dacă pătrund în celule sau organisme vii. Partea proastă e că virusurile, de obicei, sunt destul de contagioase. Partea bună e că se pot trata fără antibiotice.

Atunci când tratezi o infecție și administrezi antibiotice, s-ar putea să te confrunți și cu o infecție fungică, fapt pe care îl atenționează medicii și companiile producătoare de medicamente în prospecte. Se întâmplă pentru că antibioticele administrate distrug nu doar bacteriile rele, ci și pe cele bune, inclusiv din vagin. Aceasta determină o creștere necontrolată a fungilor Candida care în mod natural se află în interiorul acestui organ, dar sunt suprimate de obicei de bacteriile acido-lactice. Deși cel mai frecvent candidoza este o afecțiune feminină, bărbații pot, de asemenea, să sufere de aceasta. Pentru a-i preveni apariția, medicii prescriu alături de antibiotice și administrarea preparatelor antifungice, precum Fluconazolul. Află în continuare cât de eficientă este această tactică și dacă trebuie să o urmezi sau nu.

Pandemia COVID-19 a afectat toate domeniile vieții noastre, dând peste cap economia mondială și asistența medicală. Însă, pe lângă toate efectele negative create de aceasta, un alt pericol ne paște, cel de accentuare a rezistenței la antibiotice. Se întâmplă pentru că antibioticele se prescriu în prezent într-un mod necontrolat, atât pentru a preveni co-infecția bacteriană în cazurile confirmate de COVID-19, cât și pentru a preveni însăși infecția cu noul coronavirus. Cum explică specialiștii acest fenomen și care sunt riscurile lui, aflați în cele ce urmează.

În perioada 18-24 noiembrie curent este marcată Săptămâna Mondială de Conștientizare a Rezistenței la Antimicrobiene (Antibiotice). Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, anual, decesul a 700 mii de persoane la nivel global este consecința directă a infecțiilor cauzate de bacteriile rezistente la antibiotice. Una dintre cauzele apariției acestui fenomen este utilizarea necorespunzătoare a acestor preparate de către oameni, animale și plante. Pentru a te ajuta să înțelegi mai bine ce sunt antibioticele și să contribui astfel la diminuarea fenomenului de rezistență la antibiotice, află în continuare ce sunt, cum funcționează, când și cum trebuie administrate, când e cazul să renunți la antibiotice, dar și ce efecte adverse pot provoca, dacă nu sunt administrate într-un mod corespunzător.

Efecte adverse pot apărea la unul din 10 copii care urmează un tratament cu antibiotice. Efectele adverse se pot manifesta sub formă de iritații, reacții alergice, stări de greață, diaree sau dureri de stomac. Oricare dintre aceste simptome trebuie semnalate medicului pediatru.

Sistemul imunitar ne protejează de multe boli și infecții, dar uneori se poate întâmpla care acesta să reacționeze anormal la infecțiile severe care pătrund în organism. În astfel de cazuri apare sespsisul. Medicii explică că acesta se dezvoltă când sistemul imunitar elimină în sânge substanțe chimice, pentru a combate infecția care provoacă inflamație prin tot organismul. În cazurile severe, sepsisului poate provoca un șoc septic, adică șoc infecțios.