Copiii vegani. Devin sau se nasc?

Adoptarea unui stil de alimentație vegan devine un trend din ce în ce mai răspândit. În timp ce unii o fac pentru a fi în pas cu tendințele, alții o fac conștient, în urma cercetărilor detaliate a subiectului, având la bază un șir de motive întemeiate. Noi ne-am întrebat cât de ușor sau greu este să devii vegan, de ce unii aleg să o facă, dacă este necesară o anumită perioadă de tranziție de la alimentația tradițională la cea vegană, ce ar însemna un meniu vegan echilibrat și cât de scump ar fi. Pentru a primi răspunsurile la aceste întrebări, am discutat cu Veaceslav Marsejnii, adept al stilului raw vegan (alimente vegetale în stare crudă) de alimentație de mai mult de 8 ani.

Dle Marsejnii, în ultimii ani alimentația vegană a devenit foarte populară. Tot mai multe persoane adoptă un stil vegan de alimentație și își îndeamnă și apropiații să o facă. De ce a luat amploare atâta de mare acest fenomen?

Din păcate, în prezent, mult lucruri sunt în vogă, dar fără a fi înțelese. Personal, discutând cu prietenii despre acest stil de viață (a nu fi confundat cu dieta, care are un început și un sfârșit) care implică o schimbare de gândire, accentuez importanța informării, adresarea întrebărilor și căutarea răspunsurilor. Doar după ce acumulăm un bagaj de cunoștințe, putem să ne conectăm la un anumit trend, deoarece suntem suficient de bine școliți.

Și totuși, cum înțelege lumea acest stil de viață? Că este mai sănătos sau este mai mult o dorință de a fi „în trend”?

În subconștientul nostru ne dăm seama că stilul de viață tradițional, pe care îl urmăm, este extrem de nociv și „deocheat”. De exemplu, luând o masă tradițională la prânz, simțim că după aceasta apare o somnolență inexplicabilă. Apoi, mergând la sală sau alergând pe stadion, o facem pentru că suntem obligați. Nu alergăm din plăcere și conștientizând lucrurile, dar pentru că ne gândim că nu am vrea să avem kilograme în plus.

Astfel, subconștientul nostru înțelege că trebuie să schimbăm ceva și începem a studia și a căuta răspunsuri, încercând astfel să facem lucruri ca să ne simțim mai bine. Este normal să îți dorești ceva mai bun, pentru că ajungi la 35 de ani, de exemplu, și îți dai seama că ceva nu merge bine, că degradezi din punct de vedere al energiei sau a sănătății.

Cât de deschiși sunt moldovenii să devină vegani?

Nu cred că este cazul să facem vreo diferență. Este important cât de înrădăcinate sunt tradițiile unui popor și cât de greu pot fi ele schimbate.

În Republica Moldova, la fel ca în alte țări care au cunoscut greutățile războiului și au pătimit mult în urma lor, s-au mai păstrat în minte acele vremuri de lipsuri și frica foamei. Atunci când îi povestesc cuiva că respect zile de foame, oamenii adesea se sperie, iată de ce am înlocuit acest cuvânt cu „zile de pauză alimentară”.

Într-un final, dorința constantă de a ne umple stomacurile din plin nu este astăzi justificată cu nimic, deoarece de mai bine de 70 de ani am depășit deja această criză alimentară.

În plus, oamenii nu vor să se dezică de plăcerile alimentare, la fel ca și de cele de alcool sau tutun. Diferența este doar că produsele alimentare nesănătoase sunt problematice într-un timp mai îndelungat, comparativ cu tutunul, alcoolul sau drogurile, abuzul cărora au efecte asupra organismului într-un timp foarte scurt, uneori și de ordinul minutelor. Singura problemă după o masă copioasă ar fi doar somnolența, care nu ar trebui să apară după o masă fiziologic corectă. Dacă am mâncat produse prielnice organismului, acesta ar trebui să se simtă plin de energie, gata pentru acțiune.

În general, oamenii își dau seama că alimentația tradițională este nesănătoasă sau aleg stilul vegan de alimentație din motive de sănătate, sentiment de solidaritate față de animale sau alte motive sunt la mijloc?

În mare parte, aproximativ 95% dintre persoanele care decid să devină vegane, trec prin situații dificile legate de sănătate. Doar 5% sunt lipsite de probleme și decid să își schimbe stilul alimentar după ce au făcut propriile cercetări.

În cele 95% se încadrează atât cei care suferă de o boală, inclusiv cancer, cât și cei obezi, ale căror toxine se acumulează în organism sub formă de grăsime. De exemplu, am un prieten, care a fost diagnosticat cu cancer și care altă dată era adeptul alimentației tradiționale. De 5 ani este vegan, refuzând categoric chimioterapia propusă de medici. Decizia se cocea de mult timp și nu a fost influențată de mine. El singur a luat decizia și a schimbat stilul alimentar într-un mod drastic, brusc.

În general, fiecare dintre noi are o așa-zisă „garanție de la producător”, care începe să expire spre vârsta de 30-35 de ani, iar după aceasta statistica demonstrează o creștere bruscă a multor probleme de sănătate. Însă, rezultatul vine încet, treptat, nu peste noapte.

Este bine să se întâmple totul atât de rapid sau este nevoie de o perioadă de tranziție?

Depinde de mai mulți factori – vârsta, starea de sănătate, numărul de kilograme acumulate în plus. Înainte de a lua decizia de schimbare a stilului alimentar este necesară efectuarea unui control medical pentru a exclude calculii biliari sau renali (pietrele în vezica biliară sau în rinichi). Aceștia se acumulează în acele locuri și așteaptă. Atunci când stilul alimentar se schimbă, organismul începe să se debaraseze rapid de ceea ce este în plus, inclusiv de pietrele acumulate. Dacă piatra este mică, nu este o problemă foarte mare, însă dacă este una mare, s-ar putea ajunge chiar la intervenție chirurgicală.

În cazul în care se depistează cum se procedează?

Se rezolvă problema, eliminând pietrele prin intermediul ultrasunetului. Astfel, nu există vreun standard fix pentru fiecare. Totul depinde de organism.

Dacă o femeie sau un bărbat este perfect sănătos/sănătoasă, pot/poate trece brusc la o alimentație vegană?

Teoretic, o persoană care se alimentează tradițional, am mare dubii că este „perfect sănătoasă”.

Cum ați ajuns Dvs. vegan?

Acum 8 ani mă consideram și eu perfect sănătos. Apoi într-o zi am dat de o carte foarte interesantă de psihologie în care am găsit un articol mic dedicat alimentației sănătoase, care m-a provocat și mi-a dat un imbold să studiez acest stil alimentar în continuare. Am început să mă aprofundez în acest subiect tot mai mult, să citesc studii medicale realizate în mai multe țări ale lumii, precum cele din fosta Uniune Sovietică, SUA, China. Ulterior, am decis să dau acestei alimentații o șansă și să devin și eu adeptul ei. Inițial am decis să încerc pentru un an de zile. Ultima masă, mai copioasă, a fost la un Sf. Vasile, acum vreo 8 ani. De atunci, nu am revenit la stilul tradițional de alimentație.

Am pus punct și mi-am început drumul, iar multe lucruri le-am învățat pe parcurs, din mers. În prima lună am dat jos 10-12 kg, în a doua 5-7, iar procesul a continuat și în următoarele luni. Acum 8 ani aveam 112 kg, iar astăzi am 85-86 kg în mod constant, fără schimbări.

34 ani: 112 kg:

44 ani: 85-86 kg:

Este scump să fii vegan?

Categoric, nu. Afirmația că alimentația vegană este scumpă constituie o scuză în plus la lipsa dorinței de a aborda acest stil de alimentație. Chiar și în Moldova, la raft, există o mulțime de variații pentru un singur produs: unele mai scumpe, altele mai ieftine. Deci, prețul nu este un argument convingător.

Poate fi un regim vegan incorect?

Evident că poate. De exemplu, eu abordez o alimentație 95% crudă, dintre care 60-65% sunt fructe, iar restul legume. 5% pot fi supele sau alimentele preparate termic, la ocazii speciale.

Un regim incorect este cel în care produsele sunt combinate incorect, iar lipsa de cunoștințe ne impune să ne fie frică că vom avea o insuficiență de proteine în organism. Cu toate acestea, cât de straniu ar părea, noi nu avem nevoie să consumăm proteine. Atâta timp cât avem o microfloră intestinală simbiotică corectă, în care bacteriile bune sunt mai multe decât cele dăunătoare, ea este capabilă să îmi creeze cea mai bună proteină de care are nevoie organismul meu. Cunoaștem multe animale: gorila, elefantul, calul, care sunt un munte de mușchi și se alimentează exclusiv vegetal. Totodată, și mulți sportivi de performanță adoptă un asemenea stil de alimentație.

Și totuși, sportivii de performanță cum își iau cantitatea de proteine?

Nu este nevoie să ne centrăm atenția doar asupra proteinelor. Nu există o normă anumită. Este doar o mâncare fiziologic corectă. Masa musculară nu va crește și nu se va dezvolta niciodată dacă aceasta nu va fi solicitată  prin intermediul efortului fizic. Este important de accentuat că odată cu schimbarea stilului alimentar din tradițional în vegan de pe corp se duce grăsimea, în niciun caz masa musculară. Aceasta nu dispare chiar și atunci când nu facem sport, ci rămâne constantă. Astfel, dacă o antrenăm ea va fi frumoasă. Dacă nu o vom face, ea nu se va contura.

Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le face o persoană atunci când decide să devină vegană?

Prima, cea mai frecventă și posibil singura greșeală este lipsa dorinței de a te informa. Restul greșelilor sunt normale, deoarece acestea ne formează și ne ajută să ne dezvoltăm. Consecințele lipsei de informare pot determina o abandonare a acestui stil alimentar, deoarece dorința de a fi în trend se epuizează odată cu pozele care au fost postate pe Instagram. Se întâmplă, pentru că scopul inițial nu a fost setat corect. Acesta nu a fost de a se simți bine și a fi sănătos, ci de a fi în rând cu lumea sau de a slăbi.

Poate o dietă vegană incorectă genera carențe alimentare  -  de fier, vitamina B12, calciu?

Nu vă complicați viața cu suplimente alimentare. Eu nu am vrut categoric să îmi verific nivelul de vitamine și minerale în organism. Acum, însă, am decis să o fac, după mai bine de 8 ani de alimentație vegană. Toate analizele mele sunt ideale, deși eu nu am consumat și nu consum suplimente alimentare.

Este indicată alimentația vegană copiilor?

Desigur. În țările în care consumul de produse lactate nu este tradițional, coeficientul de inteligență (IQ) al copiilor este mult mai înalt decât în țările în care există cultura de consum masiv al acestor produse.

Părinții se confruntă frecvent cu refuzul copiilor de a mânca. Se întâmplă pentru că primele produse din diversificare sunt fructele și legumele fierte, cât mai moi, iar acestea nu au gust. În loc să adauge sare și să mintă cavitatea bucală, aș recomanda părinților să ofere aceste produse în stare crudă, date prin răzătoare.

Așadar, interzicerea alimentației vegane la copii este doar o tradiție. Copilul nu devine, el se naște vegan, ca și orice alt reprezentant al speciei Homo sapiens. Orice informație nouă, științific argumentată este parțial sau poate chiar deloc acceptată de comunitatea medicală, constituită adesea din persoane în vârstă, care au fost formate în alte timpuri și sunt lipsite de flexibilitate.

Ar trebui să fie schimbată alimentația copiilor în școli, grădinițe din una tradițională în una vegană?

Cel mai bine, din punctul meu de vedere, este eliminarea hrănitului copiilor în școli. Nu mă refer la grădinițe. În Europa, inclusiv în Irlanda unde ne aflăm acum, copilul este trimis la școală cu caserola, în care părintele pune ceea ce consideră de cuviință.

În așa fel nu vom lupta cu bolile, cu simptomele lor, ci le vom preveni, înștiințând inclusiv părinții.

Noi însă, în Moldova, mai suntem legați de felul întâi. Haideți să privim un borș. De fapt, acesta este o salată intens fiartă, foarte greoaie pentru organism. Odată cu prepararea termică se nimicesc fermenții, se implică mai multe organe în procesul de digestie, acesta lungindu-se de la câteva zeci de minute la 4-5 ore. În acest proces pancreasul este suprasolicitat, fiind nevoit să genereze o cantitate foarte mare de enzime pentru a digera mâncarea.

Și cum ar arăta un regim vegan corect?

Ajungem iar la situația deprinderilor. Nu trebuie să ne legăm de regimuri, ci să mâncăm atunci când ne este foame. Pretutindeni trebuie să avem acces nu doar la Wi-Fi, ci și acces la un măr, de exemplu, în școli.

Noi însă, avem reflexe condiționate: când se apropie ora prânzului începem a saliva și apare senzația de o pseudo-foame. Astfel, la masă, dacă mi-i foame sau nu, trebuie să mănânc. Mai există și pofta, care lipsește în natură. Dacă un animal s-a săturat și nu mai este flămând, el se va opri imediat din mâncat.

Piramida alimentației vegane ar putea fi o regulă?

Nu, această schemă nu este una corectă, după mine. Aș adopta un stil mai liber de alimentație, în care mănânci atunci când îți este foame, te miști, apoi iar ajungi la senzația de foame. Când un vegan este flămând, el nu este atât de agresiv ca o persoană care se alimentează tradițional, deoarece foamea lui apare în cu totul alte condiții.

Ce alimente vor fi incluse în alimentația vegană, pe lângă fructe și legume?

Tot ce putem mânca, de origine vegetală, ușor accesibil și rapid pentru consum. Nu este cazul să ne complicăm. Nu este cazul să dau citire acum unei liste, deoarece aceasta va depinde foarte mult de regiunea în care locuim. Mâncarea trebuie să fie adecvată speciei noastre, ea ne înconjoară și trebuie doar adusă în meniul zilnic, în mare parte în stare crudă.

Există contraindicații de a deveni vegani?

Singura contraindicație este lipsa de informare și de dorință de a o face. În acest caz nu cunoști pașii, nu știi încotro să o apuci și poți comite un șir de greșeli care pot aduce cu sine consecințe neplăcute, pe care le-am menționat anterior.

De unde ar fi bine să ne informăm?

Internetul e plin de informații, ceea ce ne-a ușurat considerabil viața. În acest proces este foarte important să ne conectăm gândirea critică. Putem urma mai multe sfaturi, dar este necesar să le analizăm, să acumulăm informația din mai multe surse, iar la final să tragem concluziile potrivite pentru noi. Dacă nu cunoaștem ceva, ar fi bine să știm cum să formulăm întrebările, deoarece o întrebare corectă este deja o jumătate de răspuns.

Ce sfat le-ați oferi cititorilor noștri?

Atât timp cât noi doar dorim să schimbăm ceva și nu acționăm, nimic nu se schimbă. Astfel, este nevoie să ne gândim, să luăm decizii, iar apoi să acționăm. Dacă ne-am gândit și nu am acționat nu este niciun folos. Dacă am acționat și nu ne-am gândit, este o mișcare inutilă. Natura iubește echilibrul pretutindeni – între gândurile și mișcările noastre. Gândiți-vă, studiați, încercați să vă schimbați viața și acționați. Dacă vrei să schimbi lumea, începe de la tine.

Dle Marsejnii, vă mulțumim mult pentru acest interviu!

Acest interviu este punctul de vedere al intervievatului și nu reflectă neapărat opinia și poziția SanoteTeca.MD privind stilul alimentar al oamenilor.

 

Sursa foto: 
https://www.facebook.com/veaceslav.marsejnii
La Inceput