La fel ca și zahărul, care este demonizat pe larg, în prezent este îndemnată și renunțarea la grăsimile trans. Știm că „trans” e rău, că trebuie limitat consumul acestor grăsimi, însă ce sunt aceste grăsimi, unde le găsim și de ce medicii ne recomandă să le excludem, rămâne un mister pentru noi.
În continuare v-am pregătit răspunsul la aceste întrebări, dar și o listă de produse alimentare autohtone, în care le găsiți, potrivit unui studiu recent al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) petrecut în țara noastră.
Ce sunt grăsimile TRANS?
Deși există o mulțime de noțiuni pentru acest tip de grăsimi, haideți să le înțelegem prin prisma comparației cu alte tipuri de grăsimi.
1. Grăsimile nesaturate, sau „grăsimile bune”
Din punct de vedere chimic, aceste grăsimi au în compoziție acizi grași nesaturați, cu una sau mai multe legături duble. Forma chimică a acestora este CIS. Aceste legături sunt instabile la temperaturi înalte. Astfel, în timpul prăjitului, ele se pot distruge rapid și genera radicali liberi. Iată de ce se recomandă să le consumăm în „stare rece”, în salate sau supe după prepararea acestora.
Aceste grăsimi sunt, în mod natural, la temperatura camerei, în stare lichidă, astfel încât le putem găsi în toate tipurile de uleiuri: de floarea soarelui, de măsline, de dovleac, de in, de soia sau de rapiță.
2. Grăsimile saturate
Viceversa celor nesaturate, grăsimile saturate au în compoziție acizi grași fără legături duble. Astfel, ei sunt cu mult mai stabili la temperaturi înalte și pot fi utilizați la prăjit.
La temperatura camerei acestea se află în stare solidă și le putem găsi în unt, cașcaval, lapte și lactate cu grăsimi, carne,untură și uleiul de cocos.
Deși demonizate în trecut, ultimele studii medicale demonstrează că ele nu mai sunt „grăsimile rele”.
3. Grăsimile trans, sau „grăsimile rele”
Chimic vorbind, acizii din compoziția acestor grăsimi sunt nesaturați, la fel ca și în cazul „grăsimilor bune”, diferența fiind doar tipul acestora, care este TRANS.
Acest tip de compuși poate fi natural, însă în majoritatea cazurilor este artificial.
O parte mică (2-6%) de grăsimi naturale trans poate fi găsită în carnea și lactatele oilor, caprelor și a vitelor. Forma artificială sau chimică este creată prin transformarea „grăsimilor bune” din starea lichidă în cea solidă prin adăugarea industrială a hidrogenului. Iată de ce aceste grăsimi sunt denumite „hidrogenizate”. Pe acestea le găsim în margarină, ulei de palmier, spreaduri și produse alimentare preparate cu adaosul acestora.
De ce este convenabil acest proces?
Grăsimile TRANS sunt mai stabile decât cele CIS („grăsimile bune”). Astfel, produsele alimentare preparate cu adaosul acestora se pot păstra luni de zile pe raft fără a-și pierde aspectul, gustul și mirosul.
De ce sunt dăunătoare grăsimile TRANS?
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ 540 000 de decese pot fi atribuite, anual, grăsimilor trans artificiale. Consumul acestora poate majora riscul deceselor cu 34%, a deceselor cauzate de bolile coronariene cu 28% și apariția bolilor coronariene cu 21%. Aceste efecte sunt o consecință a măririi colesterolului rău (LDL) și micșorării celui bun (HDL) în sânge. Totodată, în momentul actual, nu sunt cunoscute beneficii de consum ale grăsimilor trans.
Cele naturale, din cauza cantităților mici din compoziția cărnii și a lactatelor, nu provoacă daune semnificative. Totuși, experții internaționali recomandă și limitarea acestora în alimentație.
Există o limită de consum?
Experții OMS în domeniul sănătății publice recomandă reducerea consumului de grăsimi TRANS până la 1% din cantitatea de energie consumată zilnic. Astfel, pentru un regim alimentar de 2000 de calorii, se recomandă consumul a maxim 2,2 g de grăsimi trans pe zi.
În ce produse de pe piața autohtonă găsim grăsimile TRANS?
Un studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății în Republica Moldova, în anul 2017, a avut drept scop analiza alimentației stradale („street-food”) din perspectiva cantității grăsimilor TRANS, a sodiului (sării) și a potasiului. Probele produselor autohtone au fost analizate în cadrul Universității Porto din Portugalia.
Astfel, au fost analizate puncte de comerț stradal, market-uri și restaurante de fast-food din centrul Chișinăului. Iată care sunt cele mai bogate surse de grăsimi trans din comerțul autohton, preparate cu adaos de margarină, spread sau ulei de palmier (limita de consum – 2,2 g/zi):
Atenție! Cantitatea este calculată pentru 100 de grame, iar în cazul produselor menționate, cantitatea consumată poate fi ușor dublată sau triplată.
- Chifle (1,45 grame pentru 100 grame de produs)
- Plăcinte (1,28 grame pentru dulci și 1,01 pentru cele sărate)
- Napolitane (2,55 grame)
- Biscuiți (0,99 grame)
- Torturi (0,96 grame)
- Ciocolata din comerț (0,67 grame)
- Hamburgere (0,64 grame)
- Spread-uri din comerț (0,29 grame)
- Gogoși (0,11 grame)
Consumând aceste produse în exces, în mod regulat, riști să te expui daunelor grăsimilor TRANS, menționate mai sus.
Cum poți evita dauna grăsimilor TRANS asupra organismului?
În primul rând, prin evitarea alimentelor sus-menționate, dar și citirea etichetelor de pe produsele alimentare. Pe etichetă, le găsești cu denumirea: margarină, spread, ulei de palmier, grăsimi hidrogenizate sau parțial hidrogenizate, iar în unele cazuri – doar grăsimi vegetale. Optează pentru plăcintele și patiseria de casă, fabricată cu adaos de unt și ulei, nu margarină. Uită de aluatul congelat, care conține și el, grăsimi trans.
Fii atent la alegerea ta!