Mituri: alimentele trebuie consumate doar în anumite combinații

Teoria combinației alimentelor a devenit o regulă „de bază” a nutriției moderne, pe care orice adept al modului sănătos de viață o cunoaște. Aceasta este intens promovată de bloggeri, vloggeri și influenceri, care, în majoritatea cazurilor, nu au studii medicale și cunoștințe aprofundate în biochimie și fiziologie umană.

Totuși, știința are o altă părere pe marginea acestui subiect, dar și explicații argumentate. Află în continuare originea teoriei combinației alimentelor, argumentele științifice medicale în combaterea ei și combinațiile alimentare ce într-adevăr contează pentru sănătatea noastră.

Ce este combinația alimentelor?

Combinația corectă a alimentelor este teoria care dictează ce alimente trebuie consumate împreună și care separat.

Teoria dată își are originea în Ayurveda, știință medicală indiană antică, ce se bazează pe tehnica meditației. Argumentele principale în favoarea combinației alimentelor, înaintate de savanții antici este că fiecare aliment își are energia de înghețare și de fierbere, dar și un efect post-digestiv.

Regimul alimentar Ayurveda punctează combinațiile de alimente incompatibile, care consumate împreună , pot cauza probleme digestive, asemeni indigestiei sau a balonării. Această afirmație culminează cu avertizarea: „combinația nereușită a alimentelor, urmărită pentru mult timp, poate culmina cu toxemia și îmbolnăvirea”. Dacă sună înfricoșător și un pic scandalos, intestinul tău nu este departe de reper, mai adaugă adepții teoriei.

În timp, combinația alimentelor a căpătat o altă argumentare. În anii 20 ai secolului XIX, dieta Hay, inventată de chirurgul american William Hay, a abordat problema din alt punct de vedere. Hay a divizat alimentele în acide, bazice și neutre, recomandând combinații specifice pentru a evita un echilibru acido-bazic nefavorabil în organism.

Pentru standardele științei contemporane teoria combinației alimentelor sună cel puțin straniu. Astăzi un plan alimentar implică combinația alimentelor din mai multe surse, în funcție de particularitățile fiecărui organism.

Exemple de combinație a alimentelor

Legile combinației alimentelor variază în funcție de școala ce le promovează. Totuși, majoritatea acestora au ceva în comun:

- Fructele se consumă pe stomac gol și nu se combină cu nimic, în special pepenele galben

- Amidonul nu trebuie combinat cu proteinele (de ex. cartofii cu carne)

- Amidonul nu se combină cu produsele acide

- Diferite tipuri de proteine nu se combină (de ex. carnea cu pește și cu ouă)

- Produsele lactate se consumă doar pe stomac gol, în special laptele

Alte reguli de combinare ar fi că proteinele nu trebuie combinate cu grăsimile, zahărul trebuie consumat aparte, iar fructele și legumele sunt o masă separată pe parcursul zilei.

Două argumente ale teoriei combinației alimentelor

Regulile combinației alimentelor se bazează pe două „argumente”.

Primul „argument” – toate alimentele își au propria viteză de digestie, iar combinația a două alimente cu viteze de digestie diferită poate cauza un „ambuteiaj” în tractul digestiv. Cel din urmă poate cauza efecte nocive asupra digestiei și a sănătății în general.

Cel de al doilea „argument” este că pentru diferite alimente sunt necesare enzime variate, care se activează la pH-uri acide sau bazice în intestin. Astfel, două alimente ce necesită un pH diferit pentru digestie, nu vor putea fi digerate corespunzător în același timp.

Susținătorii teoriei combinației alimentelor consideră că aceste principii sunt esențiale pentru o bună digestie și stare de sănătate. Dacă nu sunt respectate, acestea pot cauza intoxicația organismului și apariția bolilor.

Ce zice știința – este eficientă combinația alimentelor?

La momentul actual, nu sunt suficiente studii care ar afirma sau infirma teoria combinației alimentelor. Totuși, în căutarea adevărului ne sunt de ajutor argumentele medicale, pe care le oferă fiziologia, biochimia și anatomia umană. Iată cum poate fi combătută teoria combinației alimentelor:

- Alimentele se digeră cu viteze diferite. În stomac, alimentele nu sunt separate, ci mixate. Carnea, cartofii, fructele și legumele sunt mixate pentru a se transforma în chim. Astfel, combinația alimentelor poate schimba ce este în chim, dar în orice caz acesta își sfârșește calea în intestinul subțire și cel gros.

- Alimentele pot schimba pH-ul tractului digestiv. În stomac, pH-ul este puternic acid – 1,5, mai acid decât sucul de lămâie. Deși pare că orice aliment ar trebui să schimbe acest nivel, stomacul nostru este înzestrat cu suficiente mecanisme de menținere a acestui nivel constant. Astfel, în cazul micșorării nivelului pH, celulele stomacale încep să secrete acid în surplus pentru a compensa pierderea.

- Combinațiile nereușite pot influența negativ microflora intestinală.

Susținătorii teoriei în cauză susțin că alimentele combinate incorect sunt cauza fermentației și putrefacției în intestin, procese ce generează toxine și dereglează microflora intestinală.

Fiți siguri, acest lucru este fals. pH-ul stomacal este acid nu doar pentru a favoriza digestia, ci și pentru a ucide bacteriile dăunătoare. Astfel, ajungând în intestinul subțire, bolul alimentar este oarecum „sterilizat”.

Putrefacția și fermentația implică descompunerea alimentelor, însă, digestia în intestinul subțire are loc prea rapid.  Este nevoie de 6-8 ore pentru ca alimentele să treacă prin stomac și intestinul subțire.

La trecerea în intestinul gros, în organism s-au absorbit  toate glucidele (cu excepția fibrelor insolubile) și peste 90% de proteine și grăsimi. Doar la nivelul intestinului gros are loc fermentația, bacteriile alimentându-se cu fibrele insolubile și producând vitamina K și vitaminele grupei B.

- Combinația nereușită a alimentelor poate cauza balonare

Fermentarea alimentelor în intestinul gros poate cauza fermentație și formarea gazelor, însă acest proces este firesc și sănătos.

Dacă balonarea este o problemă, acest fapt nu se datorează combinației alimentelor, ci alimentelor în sine. Institutul Național al Diabetului și al bolilor digestive și renale a realizat o listă a alimentelor ce cauză balonarea. Printre acestea se numără fructele bogate în fibre, boboasele, cerealele integrale ș.a.

Combinații alimentare demonstrate științific

- Produsele bogate în fier și cele ce conțin vitamina C. Fierul din surse vegetale (spanacul, cerealele sau boboasele) se absoarbe mai eficient dacă este combinat cu produse bogate în vitamina C, precum citricele, ardeiul gras sau pătrunjelul.

- Produsele bogate în vitamina A și K cu grăsimile. Morcovul, brocoli sau roșiile combinate cu uleiul de măsline, cașcavalul, smântâna sau untul vor oferi organismului mai multă vitamină A sau K. Se întâmplă pentru că vitaminele date se dizolvă în grăsimi, astfel încât se pot absorbi eficient în organism doar în prezența lor.

- Produse bogate în Calciu și cele ce conțin vitamina D. Vitamina D ajută la absorbția Calciului. Iată de ce produsele lactate bogate în calciu sunt fortificate de multe ori cu vitamina D.Produsele bogate în calciu, precum brocoli, varza kale sau susanul vor fi mai binevenite organismului dacă vor fi combinate cu vitamina D din pește sau ouă.

Fii atent la alegerea ta!

Sursa foto: 
everydayhealth.com
Sursa: 

openfit.com, healthline.com

La Inceput