De ce este periculoasă administrarea necontrolată a antibioticelor în infecția COVID-19

Pandemia COVID-19 a afectat toate domeniile vieții noastre, dând peste cap economia mondială și asistența medicală. Însă, pe lângă toate efectele negative create de aceasta, un alt pericol ne paște, cel de accentuare a rezistenței la antibiotice. Se întâmplă pentru că antibioticele se prescriu în prezent într-un mod necontrolat, atât pentru a preveni co-infecția bacteriană în cazurile confirmate de COVID-19, cât și pentru a preveni însăși infecția cu noul coronavirus. Cum explică specialiștii acest fenomen și care sunt riscurile lui, aflați în cele ce urmează.

Utilizarea  necontrolată a antibioticelor și impactul asupra mediului ambiant

Câteva decenii în urmă specialiștii din sănătate au atras atenție la pericolul utilizării antibioticelor, atât în medicină, cât și în agricultură. Una dintre cele mai mari îngrijorări o reprezintă rezistența la antibiotice, fenomen care ar putea împinge omenirea în era în care aceste preparate nu erau cunoscute, iar bolile provocate de bacterii nu puteau fi tratate.

Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) afirmă că în 50% dintre infecții antibioticele sunt utilizate neargumentat. În țările slab dezvoltate și cele în curs de dezvoltare această statistică pare a fi și mai îngrijorătoare, întrucât multe preparate antimicrobiene sunt vândute fără prescripție medicală.

Un studiu publicat în noiembrie 2020 în revista Science of The Total Environment, intitulat „Efectele adverse ale utilizării necontrolate ale preparatelor antimicrobiene în era COVID-19” a descris schema exactă prin care utilizarea necontrolată a antibioticelor prejudiciază mediul ambiant și sănătatea umană. Potrivit acesteia, utilizarea exagerată a antibioticelor cu scop terapeutic și non-terapeutic cauzează acumularea exagerată a acestora în apele reziduale, amenințând astfel mediul ambiant și provocând poluarea acestuia, rezistența la antibiotice și perturbarea activității microbiene.

În contextul pandemiei COVID-19, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă utilizarea preparatelor antimicrobiene doar atunci când infecția cu noul coronavirus este complicată de o infecție bacteriană. Cu toate acestea, este bine cunoscut că aproape 90% dintre pacienții infectați cu COVID-19 sunt tratați cu antibiotice fără vreo evidență a infecției bacteriene și fungice, adesea cu antibiotice de spectru larg.

Promovarea intensă a Azitromicinei pentru tratamentul noului coronavirus, dar și auto-tratamentul de la începutul pandemiei au cauzat migrarea acestui preparat în apele reziduale în forma biologică activă și acumularea acestora în ecosisteme.

Rezistența la antibiotice va mări numărul de decese

Anul trecut, Directorul General al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a atenționat că utilizarea necontrolată a antibioticelor și rezistența ulterioară ar putea cauza un număr mai mare de decese atât în timpul pandemiei, cât și după aceasta. Ghebreyesus a subliniat că infecțiile bacteriene au devenit mult mai rezistente la medicamentele care erau tradițional utilizate pentru tratamentul lor.

„Pandemia COVID-19 a determinat utilizarea necontrolată a antibioticelor, care va mări ratele rezistenței la antibiotice, ceea ce va avea un impact major asupra numărului de îmbolnăviri și decese în timpul pandemiei și nu numai”, a declarat directorul general al OMS la o conferință de presă.

Specialiștii OMS au mai accentuat că doar un număr mic de pacienți au, de fapt, nevoie de antibiotice pentru a trata infecțiile bacteriene asociate. Iată de ce aceștia au recomandat specialiștilor să nu indice terapia antimicrobiană pentru profilaxia infecțiilor bacteriene sau în cazul pacienților cu forme ușoare sau medii ale bolii fără vreo suspiciune la o infecție bacteriană.

Tedros a mai adăugat că rezistența la antibiotice este una dintre cele mai mari provocări ale timpurilor noastre, iată de ce este foarte importantă prevenirea acestui fenomen alături de salvarea continuă a vieților omenești.

COVID-19: tratamentul indicat în funcție de forma bolii

Antibioticele influențează negativ sistemul imun

Deși antibioticele sunt necesare în cazurile în care sistemul imun al organismului nu mai face față invaziei de bacterii, utilizarea necontrolată și exagerată a acestora poate avea un efect diametral opus, distrugând microflora intestinală sănătoasă. Bacteriile folositoare din intestinul gros au un impact pozitiv asupra funcționării sistemului digestiv, metabolism și partea sistemului imun care este localizată în această porțiune a tractului digestiv.

De asemenea, în cadrul unor studii cercetătorii au depistat că antibioticele pot distruge bacteriile intestinale care asigură răspunsul imun și luptă cu fungii (ciupercile). Un alt studiu pe șobolani a depistat că antibioticele determină celulele imune să fie mai puțin eficiente în procesul de distrugere a bacteriilor, dar și să le schimbe în așa fel, încât să le protejeze, în loc să le distrugă, așa cum ar trebui.

Astfel, în cazul oamenilor, modificările microflorei intestinale provocate de bacterii, mărește susceptibilitatea acestora față de infecții. Cu alte cuvinte, administrând antibiotice nu doar nu scapi de infecție, dar și poți deveni mai vulnerabil față de ea. De asemenea, savanții accentuează că aceste modificări ale microflorei intestinale pot deveni permanente, fără a reveni vreodată la normal.

Mesaj-cheie

Utilizarea necontrolată a antibioticelor, în special dacă nu sunt prescrise de medic sau în cazurile în care este vorba de o infecție ușoară sau medie de COVID-19, poate genera o rezistență la antibiotice, o slăbire a sistemului imun, făcându-te mai vulnerabil față de infecțiile bacteriene și virale ulterioare.

Așadar, înainte de a administra un antibiotic, gândește-te dacă îți este necesar și care ar putea fi consecințele deciziei tale.

Sănătate să aveți!

Sursa foto: 
hpnonline.com
Sursa: 

news-medical.net, theguardian.com, insider.com

La Inceput