Colesterolul în sânge: cum îl găsești în buletinul de analize medicale și ce semnificații are

În analiza biochimică a sângelui, atunci când medicul o solicită să o faci, vei găsi, după caz, și două abrevieri care ar putea fi neclare pentru tine: LDL și HDL. Acestea reprezintă două fracții ale colesterolului, prima fiind cea „rea”, iar cea de a doua - „bună”. De obicei, medicul te roagă să o faci fie în calitate de o investigație periodică, fie atunci când suspectează un risc de apariție a bolilor de inimă. Află în continuare ce înseamnă fiecare dintre acestea și cum trebuie interpretate corect.

De ce ai nevoie de testul colesterolului în sânge?

Colesterolul este o substanță ceroasă, din categoria grăsimilor. Ficatul tău produce tot colesterolul de care are nevoie organismul. Totodată, acesta pătrunde în organism și în urma consumului unui șir de alimente, precum cele de origine animalieră.

Dacă mănânci prea mult colesterol, acesta se poate acumula pe pereții vaselor de sânge (în formă de plăci), întărindu-se ulterior. Acest proces este denumit ateroscleroză  și îngustează lumenul vaselor de sânge, determinând sângele să circule mult mai greu.

Din păcate, colesterolul înalt în sânge este un „inamic tăcut”, deoarece nu provoacă simptome odată ce crește. În etapele mai târzii ale aterosclerozei, ai putea suferi de angină pectorală – durere severă în piept provocată de insuficiența de sânge care ajunge la inimă.

Dacă o arteră se blochează complet, poate avea loc un infarct miocardic acut. Iată de ce este important de realizat analize de rutină ale colesterolului pentru a fi mereu la curent cu nivelul acestuia în sânge și a interveni prompt în reducerea acestuia.

Dislipidemia - ce se întâmplă dacă avem prea multă grăsime în sânge. 

Ce măsoară un test al colesterolului?

Pe lângă măsurarea colesterolului total în sânge, testul standard mai determină și alți trei parametri, care sunt părți componente ale așa-numitului „profil lipidic”. Aceștia sunt:

- Lipoproteinele cu densitate joasă (low-density lipoproteins sau LDL) sau „colesterolul rău”, care sunt cauza principală a acumulării grăsimilor pe pereții vaselor de sânge, fenomen care mărește considerabil riscul apariției bolilor de inimă. În general, cu cât mai mic este nivelul acestora în sânge, cu atât mai bine.

Cu toate acestea, LDL este doar o parte a unei ecuații întregi care determină riscul unei persoane de a suporta un infarct miocardic acut sau un accident vascular cerebral. Cele mai recente recomandări se concentrează pe riscul general al unei persoane de a suferi de boli de inimă, iar în baza acestuia recomandă un anumit procent de reducere a LDL ca parte a unei strategii de prevenire a problemelor cardiace și vasculare grave.

- Lipoproteinele cu densitate înaltă (high-density lipoproteins sau HDL) sau „colesterolul bun”, care transportă colesterolul rău din sânge la ficat, de unde este eliminat din corp. HDL din sânge este o altă parte a ecuației care determină riscul apariției bolilor de inimă. Aici este viceversa: cu cât mai mare este numărul acestuia, cu atât mai bine.

- Trigliceridele sunt un alt tip de grăsimi care pot fi găsite în sânge și sunt, de asemenea, asociate cu bolile de inimă. Acestea sunt depozitate în celulele de grăsime din tot corpul.

Ce înseamnă numerele diferitor tipuri de colesterol din analiza de sânge?

În cazul în care efectuezi profilul lipidic al sângelui și recepționezi rezultatele, este important să analizezi toate fracțiile colesterolului, nu doar colesterolul total, deoarece atât LDL, cât și HDL sunt indicatori ai unei potențiale boli a inimii.

Utilizează informația de mai jos pentru a interpreta rezultatele din buletinul de analize medicale, cu ajutorul medicului, bineînțeles. Dacă vei cunoaște cum să o faci, vei ști mai bine care este riscul tău pentru apariția bolilor de inimă.

Toate fracțiile colesterolului se măsoară fie în miligrame (mg) pe decilitru (dL) de sânge, fie în milimol (mmol) pe litru de sânge.

Colesterolul total (colesterolul seric)

Colesterolul total

Calificativul

Sub 200 mg/dL SAU sub 5,2 mmol/l

Nivel dorit

200-239 mg/dL SAU 5,2-6,2 mmol/l

Nivel (borderline) crescut

240 mg/dL și peste SAU 6,2 mmol/l și peste

Nivel înalt

 

LDL sau colesterolul „rău”

LDL

Calificativul

Sub 100 mg/dL SAU sub 2,59 mmol/l

Optim

100-129 mg/dL SAU 2,59-3,34 mmol/l

Optim la limită

130-159 mg/dL SAU 3,37-4,12 mmol/l

Ușor crescut

160-189 mg/dL SAU 4,14-4,89 mmol/l

Crescut

190 mg/dL și peste 4,92 mmol/l

Foarte crescut

 

HDL sau colesterolul „bun”

HDL

Calificativul

60 mg/dL și peste SAU 1,45 mmol/l și peste

Risc scăzut pentru boli de inimă

40-59 mg/dL SAU 0,90-1,45 mmol/l

Risc moderat pentru boli de inimă

Sub 40 mg/dL SAU sub 0,90 mmol/l

Risc crescut pentru boli de inimă

 

Trigliceridele (TAG) serice

Trigliceride serice

Calificativul

500 mg/dL și peste SAU 5,65 mmol/l și peste 

Foarte crescut

200-499 mg/dL SAU 2,26-5,65 mmol/l

Crescut

150-199 mg/dL SAU 1,7-2,26 mmol/l

Ușor crescut

Sub 150 mg/dL SAU sub 1,7 mmol/l

Optim

 

Așadar, un nivel cât mai mic al LDL și cât mai înalt al HDL sunt bune pentru sănătatea inimii tale. Totodată, un nivel prea înalt al trigliceridelor serice te poate expune unui risc mai mare la bolile de inimă.

Cum va utiliza medicul rezultatele obținute?

După revizuirea rezultatelor analizelor medicale, medicul va lua în considerare factorii de risc care pot determina, de asemenea, apariția bolilor de inimă, precum:

- Istoricul familial;

- Vârsta și sexul;

- Greutatea corpului;

- Stilul de alimentație;

- Tensiunea arterială și dacă ai administrat sau administrezi tratament pentru a o ține sub control;

- Activitatea fizică, prezența sau absența ei;

- Fumezi sau nu;

- Diabetul zaharat sau nivelul mai mare al zahărului din sânge.

Cum poate fi redus colesterolul din sânge?

Deși unii factori, precum vârsta, genul și istoricul familial nu pot fi modificați, medicul te va sfătui, în prima instanță, să realizezi un șir de schimbări pentru a reduce nivelul colesterolului din sânge:

- Alimentația sănătoasă, în mare parte evitarea alimentelor bogate în grăsimi saturate și colesterol;

- Scăderea din greutate, unul dintre factorii care mărește considerabil riscul unui nivel înalt al colesterolului în sânge;

- Activitatea fizică. Exercițiile fizice regulate te pot ajuta să reduci nivelul LDL (colesterol rău) și, totodată, să îl crești pe HDL, cel bun. Totodată, acestea te vor ajuta să reduci greutatea corpului.

Cât de frecvent trebuie să îți măsori nivelul colesterolului din sânge?

Programul Național de Educație pentru Colesterol din SUA recomandă adulților trecuți de 20 de ani să își măsoare nivelul colesterolului din sânge o dată la 5 ani. Cei care suferă de boli ale inimii sau au un istoric familial al acestor boli trebuie să o facă mai frecvent.

Sănătate să aveți!

Sursa foto: 
parashospitals.com
Sursa: 

webmd.com, medlineplus.gov

La Inceput