Bacteriile din gură și intestin. Ce boli pot să provoace

În ultimii ani, tot mai frecvent savanții cercetează influența microorganismelor care locuiesc în corpul uman asupra stării de sănătate a așa-zisei „gazde”. Adesea este vorba de bacteriile din intestinul gros, care formează microflora sau microbiomul intestinal și pot influența imunitatea, dispoziția, somnul, ba chiar greutatea corpului. Cu toate acestea, gura este la fel de populată de microbi diverși, cu aceeași capacitate de a influența sănătatea organismului. Află în continuare despre ce boli este vorba și cum explică savanții fenomenul.

Părerile savanților

„Nu cred că există vreo afecțiune a organismului uman în care să nu fie implicat microbiomul”, a declarat recent Iain Chapple, cercetător în domeniul stomatologiei, care până în 2020 a fost șef al specialității de stomatologie în cadrul Universității Birmingham din Marea Britanie. 

Gura găzduiește un număr mare de bacterii ostile, iar cei care au suferit cândva de dureri de dinți o pot confirma. Cu toate acestea, chiar și o gură sănătoasă este gazda unui număr mare de bacterii.

Pe de altă parte, la celălalt capăt al tractului digestiv numărul bacteriilor este atât de mare, încât întrece, cu siguranță, numărul celulelor proprii pe care le are un om în organism. Pe parcursul evoluției acestea s-au adaptat să conviețuiască cu gazda sa, omul.

Dr. Chapple este aproape sigur că între bacterii și corpul uman există o legătură foarte strânsă. Acesta a căutat legătura dintre boala gingiilor și artrita reumatoidă. În parodontită, numărul bacteriilor ce se află între dinte și ligamentele din jurul lui crește de la mii la milioane. Pentru că gingiile sunt bogate în vase de sânge, aceste bacterii pot călători, prin intermediul acestora, în tot organismul.

Acest fenomen a fost asociat nu doar cu artrita, dar și cu diabetul zaharat sau cu boala Alzheimer, iar potrivit savanților de la Universitatea de Stat din Ohio, SUA, co-autori ai studiului, cu mai mult de 50 de alte boli.

Bacteriile din gură și bolile asociate

Microorganismele depistate în gură pot fi implicate în apariția unui șir de boli, precum:

- Artrita reumatoidă

Artrita reumatoidă poate avea diferite forme, însă în orice caz este implicat sistemul imun care atacă articulațiile corpului. Studiile lui Chapple indică la o bacterie din gură, denumită Porphyromonas gingivalis, care este implicată în acest proces. O următoare etapă descrisă de savant este investigarea pacienților care suferă de parodontită, dar nu au artrită reumatoidă. Ulterior, aceștia vor fi monitorizați și va fi determinat dacă ei fac artrită reumatoidă mai frecvent decât ceilalți membri ai societății.

- Diabetul zaharat

În timp ce conexiunea dintre bacteriile din gură și artrita reumatoidă este una presupusă, cea dintre aceiași microbi și diabetul zaharat este bine cunoscută. Bacteriile implicate în apariția parodontitei împiedică absorbția glucozei în organism, ceea ce rezultă într-un nivel mare al acesteia în sânge, semn distinctiv al apariției diabetului zaharat. Conexiunea este una inversă, întrucât nivelul înalt al glucozei în sânge afectează negativ sistemul inflamator al corpului, ceea ce provoacă un șir de complicații în organismul gazdei, inclusiv îmbolnăvirea gingiilor.

În cercetările noi Dr. Purnima Kumar de la Universitatea de Stat din Ohio a cartografiat rețelele de conexiune între diferite specii de bacterii din gură și componentele sistemului imun cu care acesta interacționează (celule care ar avea capacitatea să le neutralizeze și să le elimine din corp).

Acest fenomen a fost efectuat în trei grupuri diferite de pacienți: cei cu parodontită, cu parodontită și diabet și a celor fără parodontită și fără diabet. Rezultatele cercetării au demonstrat că legătura dintre microbii din gură și celulele imune nu există în cazul persoanelor cu ambele boli (parodontită și diabet). Astfel, influența sistemului imun este limitată, ceea ce îl împiedică să „curețe” organismul de aceste bacterii. Tratarea pacienților cu parodontită a îmbunătățit această legătură, însă în cazul bolnavilor cu diabet – mult mai lent.

- Boala Alzheimer

Conexiunea dintre bacterii și artrita reumatoidă sau diabetul zaharat este una interesantă. Însă, mult mai interesantă este legătura dintre bacteriile din gură și boala Alzheimer. Mark Ryder din cadrul Universității din California, San Francisco, SUA, consideră că această legătură este realizată prin intermediul unor substanțe denumite „gingipains”. Acestea provoacă mărirea în dimensiuni a proteinelor neuronale, denumite „tau”, ceea ce reprezintă un semn al bolii Alzheimer. Persoanele care suferă de această boală au un nivel înalt al substanțelor gingipains în hipocamp, regiunea creierului implicată în formarea memoriei.  

Unele studii mici sugerează că medicamentele care inhibă aceste substanțe (gingipains) pot îmbunătăți procesele cognitive, însă sunt necesare studii mult mai mari pentru a afirma aceasta cu siguranță. Ryder a inițiat un studiu clinic la acest subiect, cu implicarea a 570 de pacienți, iar rezultatele sunt așteptate la finalul anului curent.

Armata de bacterii din intestin

În acest moment savanții presupun existența conexiunii dintre microflora intestinală și apariția unui șir de boli, precum:

- Parkinson

La celălalt capăt al tractului digestiv, în intestin, viețuiesc un număr enorm de bacterii care pot fi asociate cu o altă boală – Parkinson. Studierea acestei conexiuni a început prin constatarea că bolnavii care depistează pentru prima dată că sunt bolnavi de Parkinson, se confruntă cu constipații severe. A urmat descoperirea că unele specii de bacterii sunt prezente într-un număr mai mare în intestinul bolnavilor de Parkinson.

Una dintre aceste specii este E. colli. Deși este cea mai frecventă și numeroasă bacterie din intestin, Timothy Sampson, cercetător în cadrul Facultății de Medicină a Universității Emory din Atlanta, Georgia, subliniază că doar în cazul pacienților care suferă de boala Parkinson aceste bacterii sunt atașate de suprafața interioară a colonului (intestinului gros).

Proteina cu care bacteriile se atașează de intestin este denumită „curli”, care este foarte asemănătoare cu alfa sinucleina, proteina, acumularea căreia în creier provoacă simptomele specifice bolii Parkinson. Moleculele de alfa sinucleină determină sinteza altor molecule asemănătoare cu ele, ceea ce determină progresia bolii. Această descoperire a stârnit discuții precum că E. colli, purtătoare de proteina curli, poate determina corpul să se comporte într-un mod auto-distructiv.

Sampson și-a testat ipoteza pe șoareci. Acesta a cultivat tulpina de E. colli, care nu poate produce proteina curli, și a injectat-o unui grup de șoareci, în timp ce altora le-a injectat bacteria nemodificată. Animalele care au fost injectate cu bacteria nemodificată (care poate sintetiza proteina curli) au avut un nivel mai mare de sinucleină în corp și au demonstrat simptome ale rigidității musculare, caracteristice celor care suferă de Parkinson.

Aceste rezultate sunt tentante, iar savantul speră că în cazul în care aceste rezultate vor fi păstrate și în studiile următoare, va fi posibilă identificarea persoanelor predispuse la Parkinson cu mult timp înainte de apariția simptomelor bolii.

- Autism

Problemele digestive pot fi caracteristice și persoanelor bolnave de autism. Această legătură a fost confirmată după ce cercetătorul Sarkis Mazmanian din cadrul Institutului de Tehnologii din California, SUA, a studiat microflora intestinală a bolnavilor de autism și a depistat un nivel înalt a câtorva tipuri de produse bacteriene.

În cadrul unei conferințe Mazmanian și-a prezentat rezultatele referindu-se la un astfel de produs bacterian, denumită 4-etilfenol (4ep). Acesta este transformat de corp în 4-etilfenolsulfat (4 eps). În studiile pe șobolani, savantul a depistat că cea din urmă substanță activează regiunile creierului implicate în crearea comportamentului emotiv și reduce conexiunea dintre celulele nervoase (neuroni) prin câteva căi.

El și echipa sa susțin, de asemenea, că șoarecii care aveau în intestin bacterii  producătoare de 4ep au manifestat un comportament social care a reflectat simptomele autismului la ființele umane. În general, aceste animale au fost mult mai anxioase (au cuprins cu lăbuțele pereții cuștii mult mai frecvent decât ceilalți șoareci) și mai puțin sociabile (au socializat mai rar cu șoarecii din aceeași cușcă).

Lucrarea acestui savant pare una controversată, întrucât comportamentul șoarecilor poate fi cu greu asociat cu o boală atât de complexă, precum autismul, la oameni. Astfel, aceasta ar presupune o experimentare a cercetării asupra oamenilor.

Acest lucru îl face cercetătoarea Rosa Krajmalnik-Brown, din cadrul Universității de Stat din Arizona, SUA. Ea a depistat că unele tipuri de bacterii lipsesc în totalitate din intestinul copiilor bolnavi de autism. Alături de echipa sa ea a „golit” intestinele câtorva copii bolnavi de autism de bacteriile proprii și a inoculat mai multe tipuri de bacterii din intestinele oamenilor sănătoși.

Rezultatele acestui studiu sunt promițătoare. Copiii care au participat în studiu au obținut o microfloră intestinală mai bogată după o perioadă de 10 săptămâni. Aceste rezultate au rămas neschimbate chiar și după doi ani de la petrecerea studiului.

După cum era de așteptat, simptomele gastro-intestinale ale acestora s-au îmbunătățit, la fel ca și  comportamentul.

Krajmalnik-Brown este conștientă de rezultatele limitate obținute. În primul rând, nu a existat un grup de control, ceea ce înseamnă că ar putea fi vorba de un efect placebo (inexistent, insuflat). Nici regimurile alimentare nu au fost respectate de către copii după finalizarea studiului, astfel încât o schimbare a alimentației ar fi putut fi responsabilă de rezultatele pozitive obținute.

Cercetătoarea speră să corecteze unele lacune în alt studiu pe care îl derulează la moment. Scopul acestuia este obținerea permisiunii autorităților de a utiliza acest experiment drept o metodă de tratament. De asemenea, ea își propune să realizeze cocktailuri microbiene în laborator, mai degrabă decât să utilizeze tulpini direct preluate de la oamenii sănătoși.

Subiecte pentru cercetările ulterioare

O altă direcție pentru cercetări este stabilirea puterii de conexiune dintre bacteriile din gură și cele din intestin. Poate oare microbiomul din gură să dicteze ce bacterii pot nimeri în intestin? Sau acest lucru se întâmplă doar atunci când microbiomul din intestin îi permite acest lucru? Sau nu există nicio legătură dintre aceste tipuri de bacterii?

Acum aceste întrebări rămân fără răspuns. Cu toate acestea, o cartografiere a conexiunilor dintre bacteriile de la ambele capete ale tractului digestiv va furniza, cu siguranță, subiecte de discuții pentru încă multe conferințe științifice.

Sănătate să aveți!

Sursa foto: 
economist.com
Sursa: 

economist.com

La Inceput