Osteoartrita versus Artrita Reumatoidă: care este diferența dintre două boli articulare aparent asemănătoare

Osteoartrita (OA) și Artrita Reumatoidă (AR) sunt două patologii care afectează articulațiile, provocând inflamația lor. Deși au aceleași simptome, precum durerea, umflarea zonei articulațiilor și limitarea mișcărilor în special dimineața, acestea au cauze de apariție și tratament absolut diferit. Află în continuare care este diferența între acestea, de ce apare fiecare și care este tactica lor de tratament.

Generalități

În acest moment sunt cunoscute mai mult de 100 de tipuri de artrită și boli asociate ei. Două dintre cele mai frecvente sunt osteoartrita și artrita reumatoidă.

OA este mult mai frecventă decât AR. Ambele patologii implică inflamația articulațiilor, însă mai sever o face AR. Până nu demult cercetătorii considerau că inflamația nu este o trăsătură specifică a osteoartritei, iar acum încearcă să înțeleagă dacă este o cauză sau o consecință a acestei patologii.

OA și AR au mai multe simptome comune, însă AR afectează mai multe articulații și tinde să se dezvolte simetric, pe ambele părți ale corpului. OA afectează mai puține articulații și apare, în mod tipic, pe o singură parte a corpului.

De asemenea, AR implică inflamația mai multor sisteme din corp, provocând febră și alte simptome asemănătoare cu gripa. Spre deosebire de ea, OA se limitează la o singură articulație.

Cauzele apariției

Articulațiile conțin țesuturi de protecție care previn fricția oaselor unul de celălalt. De exemplu, cartilajul se situează între ambele părți ale oaselor și facilitează mișcarea moale a acestora.

Artrita afectează acest țesut de protecție, însă în ambele patologii afectarea lui este total diferită.

AR este o boală autoimună  și are loc atunci când organismul, din greșeală, atacă propriile țesuturi sănătoase ale articulației. În acest proces se elimină enzime care distrug suprafața articulației, provocând durere, inflamație și rigiditate. Pe lângă acestea, pot apare și alte simptome în corp.

OA determină distrugerea treptată a cartilajului de protecție, determinând capetele oaselor să se „roadă” unul de celălalt. Această uzură poate fi rezultatul mișcărilor repetitive, de exemplu, din timpul sportului, activitatea care exercită presiune asupra articulațiilor. Drept rezultat, pe suprafețele articulare cresc pinteni osoși care devin rigizi, dureroși și împiedică mișcarea corespunzătoare.

Riscul OA și a AR se mărește odată cu vârsta, deși patologiile se pot dezvolta oricând.

Află TOP 10 boli care apar cel mai frecvent după 65 de ani. 

Simptomele

AR și OA se manifestă prin aceleași simptome, printre care se numără:

- Durerile articulare;

- Rigiditatea articulațiilor;

- Inflamația, mai severă în cazul AR;

- Mișcarea restricționată a articulațiilor.

Simptomele ambelor afecțiuni sunt mai pronunțate dimineața și determină redoarea matinală sau dificultatea de a face mișcări în articulație. Aceasta este mai persistentă în cazul persoanelor care suferă de AR și poate dispare peste 30 de minute de odihnă în cazul celor bolnavi de OA.

Simptomele AR se înrăutățesc rapid, uneori timp de câteva săptămâni. Spre deosebire de aceasta, simptomele OA se înrăutățesc treptat, deoarece țesuturile cartilajelor se uzează mai lent. Cu toate acestea, unele activități pot înrăutăți mult mai rapid evoluția OA. De exemplu, o singură excursie ar putea înrăutăți mult starea articulațiilor afectate.

Ambele patologii pot afecta mai multe articulații din corp. OA afectează mai frecvent articulațiile mici ale degetului mare de la picioare și mâini, dar și articulația genunchiului. AR, însă, afectează mai frecvent palmele, celelalte degete, coatele, genunchii, călcâiele, șoldurile, afectând aceleași articulații de pe ambele părți ale corpului. OA însă, afectează articulația de pe o singură parte a corpului.

În general, OA este o patologie localizată, afectând doar articulația și țesutul din jurul ei. Cu toate acestea, persoanele care suferă de ea pot dezvolta pinteni osoși sau alte anomalii. De exemplu, în cazul OA se dezvoltă mici „bulgări”în jurul capetelor articulațiilor degetelor.

RA afectează, în mod tipic, mai multe articulații provocând rigiditate, inflamație și sensibilitate. De asemenea, în jurul articulațiilor afectate se pot dezvolta noduli osoși. AR este o boală sistemică, nu una localizată, însoțită adesea de un șir de alte simptome:

- Oboseală;

- Febră;

- Pierderea în greutate;

- Inflamație la nivelul ochilor sau a plămânilor.

Diagnoza

Medicul care suspectează OA sau AR efectuează, de obicei, examenul fizic, analizează istoricul medical și indică diferite teste diagnostice.

Diagnoza acestor patologii este dificilă, deoarece simptomele pot fi adesea șterse, în special în stadiile inițiale.

Testele de sânge la probele reumatice specifice AR (factorul reumatic) pot clarifica rapid situația. De asemenea, medicul poate indica și efectuarea proteinei C reactive, un indicator al inflamației în corp. În plus, medicul poate indica și efectuarea radiografiei, rezonanței magnetice nucleare, ultrasonografiei sau a combinației acestora pentru a depista dacă este vorba de OA sau AR.

Tratamentul

AR și OA sunt boli cronice, ceea ce înseamnă că ele nu se pot trata definitiv. În acest moment nu există un tratament definitiv al acestora, însă tratamentul poate ajuta persoanele să își monitorizeze simptomele, să îmbunătățească calitatea vieții și să încetinească progresia maladiei.

Printre medicamentele indicate pentru tratament se numără antiinflamatoarele nesteroidine, care ajută la reducerea durerii, a rigidității și îmbunătățesc gama de mișcări.

De asemenea, pot fi indicate și medicamentele steroidiene pentru a reduce inflamația. De exemplu, aceștia pot fi injectați direct în articulație atunci când este necesar de redus rapid inflamația la nivelul articulației.

Pentru a trata AR, Colegiul American al Reumatologilor recomandă medicamentele antireumatice, administrate alături de antiinflamatoarele nesteroidiene sau steroidiene și alte medicamente biologic active. Medicamentele antireumatice au drept scop suprimarea sistemului imun și reducerea deteriorării țesuturilor articulare.

Pe lângă aceasta, în ambele patologii este indicată și terapia fizică care ajută readucerea mobilității articulare.

Alimentația sănătoasă și urmarea unui plan de exerciții pot fi, de asemenea, utile. Menținerea unei greutăți adecvate a corpului va preveni presiunea exagerată a corpului asupra articulațiilor. Renunțarea la fumat și evitarea fumatului pasiv este util, în special pentru cei care suferă de AR.

În orice caz, fără un tratament corespunzător, aceste patologii se pot înrăutăți fără un tratament corespunzător. Astfel, odată cu debutul primelor simptome, adresează-te medicului după asistență și tratament corespunzător.

Sănătate să aveți!

Sursa foto: 
mydr.com.au
Sursa: 

medicalnewstoday.com

La Inceput