Oxigenarea sângelui în contextul COVID-19: care este saturația normală de oxigen în sânge și când poate interveni hipoxia

Oxigenarea sângelui înseamnă cantitatea de oxigen care circulă prin organism, atașată de celulele roșii, denumite eritrocite. Acestea preiau oxigenul din plămâni și îl transportă prin tot corpul. Procesul dat este strict monitorizat de organism, deoarece o cantitate suficientă de oxigen este un parametru vital. Oxigenarea sângelui unei persoane este un indicator important care indică la cât de bine organismul distribuie oxigenul de la plămâni spre alte celule ale corpului, iar neregularitățile în acest proces pot fi generate de un șir de boli. Află în continuare ce este oxigenarea sângelui, care este nivelul optim al acesteia și de ce acesta poate fi mai mic de normă.

Nivelul normal și scăzul al oxigenului din sânge

Nivelul normal al oxigenului în sânge (oxigenarea) variază între 75 și 100 milimetri de mercur (mm Hg). Dacă acest nivel scade sub 60, poate fi nevoie de oxigen suplimentar, în funcție de parametri individuali și decizia medicului.

Atunci când nivelul de oxigen din sânge scade sub nivelul normal, poate fi vorba de o afecțiune, denumită hipoxemie. Aceasta înseamnă că organismul întâmpină dificultăți în livrarea oxigenului spre celule, țesuturi și organe.

Cum este măsurat nivelul de oxigen din sânge?

Cea mai eficientă metodă de a măsura oxigenarea sângelui este efectuarea testului de măsurare a oxigenului din sângele arterial. Această metodă este foarte precisă și implică colectarea sângelui din arteră, cel mai des de la nivelul cotului.

O altă metodă care poate fi la îndemâna fiecăruia, inclusiv acasă, este măsurarea oxigenării cu ajutorul unui dispozitiv mic, denumit pulsoximetru. Acesta se fixează pe degetul de la mână sau picior, dar poate fi plasat și pe ureche. Dispozitivul măsoară nivelul de oxigen indirect prin absorbția luminii din pulsul unei persoane.

Deși măsurarea nivelului de oxigen din sânge cu ajutorul pulsoximetrului este o metodă rapidă, ușoară și nedureroasă, aceasta nu este la fel de precisă ca și metoda de colectare a sângelui din arteră. Se întâmplă pentru că activitatea pulsoximetrului poate fi influențată de murdăria de pe deget, lumina puternică, oja de pe unghie sau circulația proastă a sângelui la extremități.

Care sunt simptomele unui nivel scăzut al oxigenului din sânge?

Un aport scăzut de oxigen în organism poate fi o consecință și a formelor medii sau grave de COVID-19, iată de ce recunoașterea simptomelor acesteia este extrem de importantă pentru a solicita asistența medicală în timp util.

Nivelul scăzut al oxigenului din sânge poate avea drept consecință o circulație mai proastă a sângelui în corp și generează simptomele:

  • Dificultăți de respirație;
  • Dureri de cap;
  • Neliniște;
  • Amețeli;
  • Respirația rapidă;
  • Dureri în piept;
  • Confuzie;
  • Hipertensiune arterială;
  • Dificultăți de coordonare;
  • Dereglări de vedere;
  • Senzația de euforie;
  • Bătăi rapide ale inimii.

Care sunt cauzele hipoxemiei?

Apariția hipoxemiei sau a unui nivel de oxigen din sânge sub limita necesară este provocată de:

  • Insuficiența oxigenului din aer;
  • Incapacitatea plămânilor de a inhala oxigen sau de a-l transmite spre celulele corpului;
  • Imposibilitatea circulației sângelui spre plămâni, de colectare a oxigenului și de transportare a acestuia în corp.

Câteva boli pot cauza aceste modificări, printre care se numără:

  • Astmul bronșic;
  • Boli de inimă, inclusiv cele congenitale;
  • Altitudinea înaltă (urcarea în munți);
  • Anemia (insuficiența de celule roșii – eritrocite sau hemoglobină în sânge);
  • Bronhopneumopatia obstructivă cronică, BPOC (boală respiratorie cronică ce afectează atât bronhiile (bronșita cronică), cât și plămânii (emfizem) și se manifestă prin îngustarea progresivă si ireversibilă a bronhiilor, ceea ce se însoțește de o scădere progresivă a capacității respiratorii);
  • Boala interstițială a plămânilor (un grup mare de boli care afectează țesutul pulmonar și spațiul dintre și din jurul pungilor de aer ai plămânilor provocând cicatrizarea progresivă);
  • Emfizemul pulmonar (afecțiune care determină blocarea căilor respiratorii, ca urmare a pierderii elasticităţii sacilor pulmonari, ceea ce împiedică umplerea plămânilor cu oxigen);
  • Sindromul de detresă respiratorie acută (apare atunci când lichidul se acumulează în sacii pulmonari mici, elastici din plămâni);
  • Pneumonia;
  • Obstrucția (blocarea) unei artere din plămâni, inclusiv din cauza unui tromb (cheag de sânge);
  • Fibroza pulmonară sau înlocuirea țesutului sănătos al plămânului cu altul lipsit de funcție;
  • Pătrunderea gazelor din exterior în piept, ceea ce provoacă colapsul plămânilor (din cauza unui traumatism din exterior, în urma căruia cutia toracică a fost lipsită de ermetizare);
  • Acumularea lichidului în plămâni;
  • Apneea în somn, în cadrul căreia respirația este întreruptă în timpul somnului;
  • Unele medicamente, precum cele narcotice sau analgezice.

Când trebuie să te adresezi medicului?

Nu ezita să te adresezi imediat medicului dacă:

  • Experimentezi dificultăți de respirație severe și bruște;
  • Ai dificultăți de respirație în timp ce stai culcat, nemișcat;
  • Ai dificultăți de respirație care se accentuează în timpul exercițiilor sau a activității fizice;
  • Te trezești frecvent în timpul nopții cu senzația că te sufoci;
  • Te afli la o altitudine mare și ai dificultăți severe de respirație cu tuse, palpitații cardiace și retenție de lichide.

Cum poate fi tratată hipoxemia?

Tratamentul principal al hipoxemiei este suplimentarea organismului cu oxigen, care poate fi realizată și acasă, prin intermediul aparatelor portabile de oxigen.

Adițional pot fi întreprinse un șir de măsuri pentru a diminua simptomele respirației dificile și a îmbunătăți starea generală de sănătate. Printre acestea se numără:

  • Renunțarea la fumat;
  • Evitarea fumatului pasiv prin ocolirea locurilor în care alții fumează;
  • Consumul unei diete cât mai variate, cu multe fructe și legume;
  • Exersarea regulată.

În contextul pandemiei COVID-19 este extrem de important să cunoaștem atât simptomele bolii, cât și cele ale agravării acesteia, pentru a solicita ajutor în timp util și a evita consecințele nefaste ale hipoxemiei. Aveți grijă la semnele pe care vi le transmite organismul, rezolvate în timp util acestea vă pot salva viața.

Sănătate Să Aveți!

Sursa foto: 
medicalnewstoday.com
Sursa: 

medicalnewstoday.com

La Inceput